Dicționar de sinonime
Sinonime grav
Cuvântul „grav” are următoarele sinonime:
grav ( adverb )
- foarte
- greu
- rău
- serios
- tare
grav ( adjectiv )
- greu
- malign
- periculos
- primejdios
- serios
- sever
- urât
- foarte
- rău
- tare
- critic
- gros
- sobru
- solemn
- marțial
- solemnel
- adânc
- jos
- profund
- cavernos
- auster
- aspru
- acut
- alarmant
- de bas
- demn
- deosebit
- doctoral
- dramatic
- fatal
- important
- însemnat
- mortal
- preocupant
- rigid
- sentențios
- surd
- tragic
Sinonime Apropiate
- malign - grav, intratabil, periculos, sever, rău, răutăcios, nesuferit
- marțial - cazon, milităresc, grav, important, serios
- scorțos - aspru, rigid, tare, îngroșat, crăpat
- temeinic - solid, trainic, fundamental, profund, serios, adânc, chibzuit, important
- gravitate - importanță, seriozitate, primejdie, pericol, solemnitate, morgă, importanță, profunzime, adâncime
- periculos - primejdios, riscant, amenințător, hazardat, nociv, rău, vătămător, contraindicat
- sever - exigent, riguros, pretențios, aspru, rigid
- foarte - tare, deosebit, mult, grozav, teribil
- important - însemnat, necesar, indispensabil, remarcabil, deosebit, marcant, ilustru, distins, arogant
- importanță - însemnătate, valoare, pondere, greutate
- inflexibil - rigid, neflexibil, tare, țeapăn, neînduplecat, dur, intransigent, ferm, aspru
- milităros - aspru, rigid, dur, cazon, grosolan
- pericol - primejdie, amenințare, risc, gravitate
- prestigios - important, reputat, faimos, respectat, însemnat
- preț - valoare, cost, contravaloare, plată, tarif, onorariu, importanță, căutare, apreciere
Dex grav
- grav, ~ă 1-2 a, (Care este) extrem de important prin consecințele neplăcute pe care le poate avea. 3 a Care poate avea urmări rele. 4 a ( boli, răni) Care poate provoca moartea periculos, primejdios. 5 a ( oameni, figura, privirea sau manifestările lor) Care este foarte serios sever, solemn. 6-7 a, ȚD. voce, sunete, ton, timbru sau despre modul de execuție a unei piese muzicale) (Care se află) în registrul cel mai jos adânc, gros, jos, profund. 8 a Accent ~ Accent care servea, în vechea ortografie română, la indicarea unor vocale accentuate, în special a finalelor. 9 a Accent care, în scrierea greacă, înlocuiește accentul acut pe ultima silabă când cuvântul respectiv nu e urmat de semne de punctuație. 10 Accent (oblic, de la stânga la dreapta) purtat în unele limbi de o vocală deschisă.
- GRAV, -Ă, gravi, -e, 1. Care este extrem de important prin consecințele neplăcute pe care le poate avea, care poate avea urmări rele; important. ♦ (Despre boli, răni) Periculos, primejdios; care poate provoca moartea. 2. (Despre oameni, despre figura, privirea sau manifestările lor) Foarte serios, sever; solemn. 3. (Despre voce, sunete, ton, timbru) Care se află la registrul cel mai jos; jos, profund, adânc, gros. 4. (În sintagma) Accent grav = accent (orientat oblic de la stânga la dreapta) purtat în unele limbi de o vocală deschisă. – Din grave, gravis.
Antonime grav
- Grav ≠ burlesc, ușor