Dicționar de sinonime

Sinonime gârbaci

Cuvântul „gârbaci” are următoarele sinonime:

gârbaci ( substantiv )
  • bici
  • cravașă


Sinonime Apropiate

  • biciușcă - cravașă, nula
  • cravașă - biciușcă, bici, cnut
  • șfichiui - a plesni, a biciui, a ironiza, a împunge, a înțepa
  • zvânta - a usca, a zbici, a slei, a epuiza, a distruge
  • flagela - a biciui, a snopi
  • meteahnă - cusur, neajuns, defect, lipsă, slăbiciune, lacună, scădere, viciu, patimă
  • neputincios - incapabil, nepriceput, ageamiu, slab, nevolnic, neajutorat, bicisnic, nevoiaș, suferind
  • neputință - incapacitate, paralizie, imposibilitate, slăbiciune, suferință, boală, nevolnicie
  • alburiu - albicios, bălai, coliliu
  • ciclist - biciclist, rutier
  • cnut - bici, tortură, nagaică
  • critica - a biciui, a reproșa, a blama, a condamna
  • harapnic - bici
  • cusur - defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lipsă, lacună, meteahnă, neajuns, scădere

Dex gârbaci

  • gârbaci / гърбач, kirbaç] 1 Bici din curele împletite, (cu vârfurile plumbuite) sau din vână de bou, servind ca instrument de tortură. 2 Jordie. 3 Lovitură de gârbaci (1).
  • GÂRBÁCI, gârbace, Bici făcut din mai multe curele împletite (uneori cu vârfurile plumbuite) sau din vână de bou. ♦ Lovitură dată cu acest bici. – Din kirbaç, gărbač.
  • GÂRBÁCI ~e n. Bici împletit din curele sau din vine de bou. /<turc. kirbaç, bulg. gărbaț
  • gorbaci gârbaci modificată
  • GÎRBÁCI, gîrbace, Bici, făcut mai ales din curele (uneori cu vîrfurile plumbuite) sau din vînă de bou, servind odinioară ca instrument de tortură. Icneau sub poveri muncitorii. Icneau și sub gîrbaciul sau vîna de bou care îi lovea cînd le cădea un sac din spinare și-o ladă de pe umăr. PAS, L. II 255. Știm ce făceai cînd erai slujitor la curtea lui Bogdănuț-vodă. Ș-ai bătut cu gîrbaci plumbuit pe sărmani. SADOVEANU, N. P. 328. În cap mergeau, ca să deschidă drumul, dorobanții cu gîrbace și vînătorii de plai și de Olt cu lungi sănețe. ODOBESCU, S. I 73. ♦ Lovitură de gîrbaci.
  • gârbaciu n. biciu gros și adesea plumbuit. .
  • gîrbácĭ n., pl. e (turc. kyrbač, alb. bg. gŭrbač, rus. karbáč, ung. korbács, bicĭușcă, bicĭ scurt și gros, de unde și sp. carbacho, fr. cravache, cravașă; germ. karbatsche). Bicĭușcă, cravașă, maĭ ales scurtă și groasă. Lovitură de gîrbacĭ: gîrbacele luĭ Căpitan Costache. Fig. S. m. Lovitură de pumn: ĭ-a tras doĭ gîrbacĭ în ceafă. – Și hîrbacĭ (Bz.).
  • gîrbaci
  • gârbaciu, -ce.


Sinonimul cuvântului gârbaci

Sinonimul cuvântului gârbaci


Testează-te!