Dicționar de sinonime
Sinonime hârâit
Cuvântul „hârâit” are următoarele sinonime:
hârâit ( adjectiv )
- răgușit
- hârâitor
- hodorogit
- stricat
- uzat
Sinonime Apropiate
- răspândit - împrăștiat, difuzat, întins, risipit, cunoscut, generalizat, reputat
- răstit - aspru, pornit, repezit, amenințător, ostil, acuzator, mânios
- rănced - alterat, stricat, descompus
- scuzabil - motivabil, aplicabil, justificabil, scuzați!, pardon!, scuze!
- vechi - trecut, depășit, antic, vetust, perimat, bătrân, folosit, uzat, deteriorat
- făptaș - făptuitor, autor, vinovat, acuzat, încriminat
- impracticabil - defect, stricat, degradat, desfundat, rău
- infect - oribil, rău, mizerabil, viciat, stricat, alterat, murdar, josnic, ticălos
- împricinat - acuzat, inculpat, învinuit, pârât, incriminat
- împuțit - alterat, stricat, descompus, infect, puturos, scârbos, oribil, murdar, nespălat
- întreg - complet, integral, deplin, neatins, total, intact, neștirbit, nestricat, sănătos
- libertin - depravat, desfrânat, destrăbălat, imoral, afemeiat, stricat, vicios
- amărât - trist, supărat, necăjit, mâhnit, indispus, deprimat, degradat, uzat, jerpelit
- datorit - cuvenit, provenit, cauzat, pricinuit
- dăunător - stricător, păgubitor, vătămător, distrugător, pernicios
Dex hârâit
- hârâit1 1-3 Hârăire (1-3). 4 Mormăială. 5 Sforăit. 6-8 Hârăire (6-8). 9 Încăierare. 10 Întărâtare. 11 Târâre.
- HÂRÂÍT1, hârâituri, Zgomot produs de frecarea unui obiect de altul, de un mecanism stricat, de organele respiratorii bolnave etc. – hârâi.
- HÂRÂÍT2, -Ă, hârâiți, -te, 1. (Despre glas, vorbire, sunete) Care hârâie; hârâitor. 2. (Despre mecanisme, obiecte etc.) Stricat, hodorogit, uzat. – hârâi.
- hârâi 1 ( mecanisme stricate) A scoate un zgomot specific. 2 ( organe respiratorii bolnave) A scoate sunete răgușite a hârcâi (1). 3 ( oameni) A vorbi neclar. 4 A mormăi. 5 A sforăi. 6 (; oameni) A trăi greu. 7 ( animale) A mârâi. 8 (; oameni) A vorbi cu răutate. 9 A se încăiera. 10-11 A (se) întărâta. 12-13 A (se) târî.
- HÂRÂÍ, hấrâi, IV. 1. (Despre mecanisme stricate; la 3) A scoate un zgomot dogit. 2. (Despre organele respiratorii; despre persoane) A scoate sunete aspre, de obicei din cauza unei boli; a respira greu, a hârcâi. ♦ A vorbi neclar, mormăit. ♦ A sforăi. 3. (Despre câini; la 3) A mârâi. 4. A se certa, a se ciondăni. ♦ A întărâta, a irita pe cineva. 5. (Rar) A se freca, a se lovi cu zgomot de ceva. – Hâr + -âi.