Sinonime dăunător

Cuvântul „dăunător” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• virulent - vătămător, distrugător, morbid
• contraindicat - vătămător, nepotrivit, periculos, dăunător
• periculos - primejdios, riscant, amenințător, hazardat, nociv, rău, vătămător, contraindicat
• sănătos - valid, zdravăn, viguros, nevătămat, teafăr, salubru, igienic, nevătămător, judicios
• toxic - otrăvitor, periculos, vătămător, infecțios
• ucigător - distrugător, nimicitor, zdrobitor
• zdrobitor - extenuant, distrugător, copleșitor, imens, decisiv
• fatal - funest, mortal, ucigaș, catastrofal, distrugător, inevitabil, sortit, ursit, predestinat
• inofensiv - nevătămător, pașnic, admisibil, neprimejdios
• insalubru - nesănătos, neigienic, vătămător
• mistuitor - distrugător, nimicitor, pustiitor, chinuitor, devorant
• negativ - nefavorabil, dăunător, distructiv, obstrucționist, ostil
• nepotrivit - deplasat, inoportun, vătămător, neprielnic, nefavorabil, impropriu, inadecvat
• nimicitor - distrugător, pustiitor, devastator, potopitor
• amenințător - primejdios, expus, contraindicat, dăunător, riscant, hazardat

Dex dăunător

• dăunător, ~oare 1 Care produce daune păgubitor, dăunătos. 2 Care vatămă vătămător. 3-4 , (Insectă) care distruge culturile de plante.
• DĂUNĂTÓR, -OÁRE, dăunători, -oare, Care dăunează; păgubitor, dăunos. ♦ (Substantivat, ) Organism animal sau vegetal care atacă plante, culturi agricole sau animale, provocând pagube. – Dăuna + -ător.
• DĂUNĂTÓR, -OÁRE, dăunători, -oare, Care dăunează; păgubitor, dăunos. ♦ (Substantivat, ) Ființă care atacă plante sau animale ori produse vegetale sau animale, provocând pagube. – Dăuna + -ător.
• DĂUNĂTÓR, -OÁRE, dăunători, -oare, Care dăunează; păgubitor, vătămător. Neglijență dăunătoare. ♦ (Substantivat, ) Insectă (sau animal) care pricinuiește pagube culturilor agricole. se acoperă cheltuielile de producție, și anume; repararea mașinilor și uneltelor agricole, tratamentul animalelor, combaterea dăunătorilor și altele. STAT. GOSP. AGR. 27. – Pronunțat: dă-u-.
• DĂUNĂTÓR, -OÁRE , (Vietate, animal) vătămător (mai ales pentru culturile agricole). .
• DĂUNĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care dăunează; în stare să dăuneze; păgubitor. / a dăuna + suf. ~tor
• DĂUNĂTÓR adj. negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător, (livr.) pernicios, (înv. și pop.) pierzător, (reg.) dăunăcios, dăunos, (înv.) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (fig.) contraproductiv. (Efecte ~oare pentru...)

Antonime dăunător

• Dăunător ≠ folositor, nevătămător

Sinonimul cuvântului dăunător

Testează-te!