Sinonime hurduca

Cuvântul „hurduca” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• zgâlțâi - a scutura, a agita, a clătina, a zgudui, a zdruncina
• smuci - a se zbate, a se smulge, a zgâlțâi, a scutura
• zdruncina - a zgudui, a scutura, a zgâlțâi, a clătina, a șubrezi, a slăbi, a submina, a vătăma
• cutremura - a clătina, a zgudui, a zdruncina, a scutura, a zgâlțâi, a înfiora, a înfricoșa, a tresări
• zgudui - 1 a cutremura, a zgâlțâi, a zdruncina, a clătina, a mișca, a emoționa, a înfiora, a agita, a răscoli
• hâțâi - a clătina, a zgâlțâi, a balansa
• îngrijit - curat, spălat, scuturat, cochet, dichisit, elegant, fercheș
• curăța - a deretica, a pune ordine, a scutura, a debarasa, a strânge, a elimina, a șterge, a purifica, a înlătura
• deretica - a curăța, a scutura
• clătina - a balansa, a clăti, a oscila, a legăna, a bascula, a bălăbăni, a bâțâi, a pendula, a se împletici
• degaja - a emana, a emite, a exala, a difuza, a răspândi, a împrăștia, a elimina, a elibera, a debloca

Dex hurduca

• hurduca 1-2 A (se) clătina. 3-4 A (se) zgâlțâi. 5-6 A (se) zdruncina. 7 A face zgomot mare a hurui.
• HURDUCÁ, hurdúc, I. 1. și A se mișca încoace și încolo cu putere, a (se) clătina, a (se) scutura, a (se) zgâlțâi, a (se) zdruncina. 2. A face zgomot mare; a hurui. – Formație onomatopeică.
• HURDUCÁ, hurdúc, I. (, ) 1. (De obicei subiectul e un vehicul) A clătina, a scutura tare, a zdruncina, a zgîlțîi, a zgudui. M-a rugat să-l cobor din căruță, că-l hurduca. CAMILAR, N. I 44. Nu mă hurducați așa, că de-abia am mîncat. ALECSANDRI, T 889. ◊ Cînd se hurduca și suna dușameaua, slujitorii din odăile de dedesubt știau că măria-sa vodă s-a suit în pat. SADOVEANU, Z. C. 125. Cînd harabaua se hurduca ori trecea prin apă, copiii săltau de bucurie. SLAVICI, N. I 336. Știi că eu nu am obiceiul să mă hurduc cînd merg la plimbare. CARAGIALE, O. VII 170. 2. A zgîlțîi. Au prins a hurduca la ușă, ca să intre. SBIERA, P. 314. – Variante: hurducăí (DRAGOMIR, P. 14) IV, urducá (GHICA, S. 76, ALECSANDRI, P. II 209) I.
• A HURDUCÁ hurdúc tranz. A face să se hurduce; a zdruncina. /Onomat.
• A SE HURDUCÁ mă hurdúc intranz. (despre vehicule sau persoane în mișcare) A se scutura tare (făcând zgomot mare); a se zdruncina. /Onomat.
• hurducà v. 1. Mold. a sdruncina: astfel hurducă și gloaba asta AL. .
• URDUCÁ I hurduca.
• HURDUCĂÍ IV hurduca.
• urducà v. V. hurducà: cortul se urducă Ar.
• hurdúc, V. hîltîcîĭ.

Sinonimul cuvântului hurduca

Testează-te!