Sinonime indignare

Cuvântul „indignare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• răscula - a răzvrăti, a revolta, a ațâța
• răsculat - răzvrătit, revoluționar, revoltat, insurgent
• răzmeriță - răscoală, răzvrătire, revoltă, rebeliune
• răzvrăti - a răscula, a agita, a revolta
• sedițiune - răscoală, revoltă, răzvrătire
• zaveră - răzvrătire, răscoală, revoltă
• fermitate - tărie, constanță, statornicie, hotărâre, neclintire, intransigență, perseverență
• furtună - vijelie, vifor, frământare, zbucium, revoltă, tulburare
• inacceptabil - inadmisibil, neacceptabil, respingător, revoltător
• indigna - a (se) revolta, a fi nemulțumit, a (se) înfuria, a (se) scandaliza
• iritație - inflamare, enervare, supărare, revoltă, reacție
• agita - a (se) frământa, a (se) zbuciuma, a (se) tulbura, a răzvrăti, a incita, a revolta, a mișca
• complotist - conjurat, conspirator, uneltitor, revoltat, răsculat, insurgent
• decizie - hotărâre, rezoluție, sentință, determinare
• decret - hotărâre, decizie

Dex indignare

• indignare 1 Sentiment de revoltă provocat de o nedreptate indignație (1). 2 Sentiment de mânie provocat de o insultă indignație (2). 3 Sentiment de dispreț provocat de o acțiune nedemnă indignație (3).
• INDIGNÁRE, indignări, 1. Faptul de a (se) indigna. 2. Revoltă sufletească amestecată cu amărăciune, mânie și dispreț, provocată de o faptă nedemnă, nedreaptă sau rușinoasă; indignațiune. – indigna.
• INDIGNÁRE, indignări, Revoltă sufletească, mînie amestecată cu amărăciune și dispreț, provocată de o faptă nedemnă sau injustă. Buzele subțiri numai tremurau de indignare. C. PETRESCU, C. V. 95. Încetul cu încetul satul fu cuprins de indignare și de mînie. REBREANU, R. II 230. Bucuriile și indignările ei erau exact aceleași în fiecare seară. IBRĂILEANU, A. 19.
• INDIGNÁRE Faptul de a (se) indigna; sentiment de mânie și dispreț provocat de o insultă, de o nedreptate, de o acțiune nedemnă; revoltă sufletească. .
• INDIGNÁRE faptul de a (se) indigna; revoltă sufletească amestecată cu amărăciune, mânie și dispreț, provocată de o insultă, de o nedreptate sau o acțiune nedemnă. (< indigna)
• INDIGNÁRE ~ări f. Sentiment de mânie provocat de o acțiune nedemnă, o nedreptate, o insultă etc. /v. a (se) indigna
• indigna 1-2 A (se) mânia din cauza unei fapte nedrepte, rușinoase a (se) întărâta, a bănui, a (se) oțărî.
• INDIGNÁ, indignez, I. și A fi cuprins sau a stârni indignare; a (se) necăji, a (se) supăra. – Din indigner, indignari.

Sinonimul cuvântului indignare

Testează-te!