Dicționar de sinonime
Sinonime invidia
Cuvântul „invidia” are următoarele sinonime:
invidia ( verb )
- a pizmui
- a bănui
- a deochea
- a nenăvidi
- a pizmi
- a râvni
- a răpști
- a zavistui
- a urî
- a jindui
- a dori
- a aspira
Sinonime Apropiate
- dori - a râvni, a aspira, a năzui, a viza, a pofti, a jindui, a tinde, a cere, a voi
- jindui - a râvni, a pofti, a dori
- lăcomi - a pofti, a râvni, a jindui, a dori
- aspira - a inhala, a inspira, a trage aer, a absorbi, a înghiți, a dori, a tinde, a pofti, a râvni
- dor - dorință, aspirație, năzuință, tendință, pornire, jind, jinduire, alean, nostalgie
- pretendent - candidat, aspirant, doritor de...
- spera - a nădăjdui, a aștepta, a conta, a dori, a aspira, a-și imagina, a prevedea, a crede
- foame - nemâncare, înfometare, inaniție, dorință, poftă, aspirație
- jind - dor, poftă, dorință, râvnire
- ambiție - orgoliu, înfumurare, mândrie, aspirație, pretenție, râvnă, dorință, veleitate
- aspirație - râvnă, dor, ideal, dorință, năzuință, tendință, vis
- curiozitate - interes, dorință, indiscreție, insinuare, ciudățenie, năzdrăvănie, bizarerie, bazaconie, drăcie
- dorință - poftă, râvnă, doleanță, năzuință, deziderat, aspirație, iubire, imbold, pasiune
- dornic - doritor, amator, iubitor, râvnitor, avid, setos, lacom, ahtiat
- sete - însetare, dorință, aspirație, poftă, nesaț
Dex invidia
- invidia 1 A fi stăpânit de invidie față de cineva a pizmui. 2 A râvni ceea ce aparține altuia.
- INVIDIÁ, invidiez, I. 1. A fi stăpânit de invidie față de cineva, a privi cu invidie pe cineva sau reușita, bunăstarea, calitățile altuia; a pizmui. 2. A dori, a râvni, a pofti ceva ce aparține altuia. – Din invidiare.
- INVIDIÁ, invidiez, I. A privi cu invidie pe cineva sau reușita, fericirea, calitățile altuia; a pizmui. Nu vrea să piardă favoarea, pentru care era invidiat, de a fi în fiecare zi în preajma ei. CAMIL PETRESCU, O. II 112. Oftează luni întregi că nu-și pot închiria casele și invidiază pe toți cei ce se mută. IBRĂILEANU, SP. CR. 242. ◊ reciproc. Îi vezi cum trec, cum se salută, cum se invidiază. C. PETRESCU, C. V. 164. ♦ A rîvni, a jindui, a dori ceva ce aparține altuia. Ceea ce invidiez eu la tine... este modestia. CARAGIALE, O. III 215. Curtezanii... invidiau pozițiunea și favorul în care îl videau. NEGRUZZI, S. I 107. – Pronunțat: -di-a.
- INVIDIÁ I. A privi cu invidie pe cineva; a pizmui. ♦ A râvni, a dori ceva străin. .
- INVIDIÁ tr. a privi cu invidie pe cineva; a pizmui. ◊ a râvni, a dori ceva străin. (< it. invidiare)
- A SE INVIDIÁ pers. 3 se ~áză intranz. A se afla în relații de invidie (unul cu altul); a se pizmui. /Din invidie
- A INVIDIÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A trata cu invidie; a pizmui. 2) (lucruri, calități străine) A dori foarte mult, intenționând să posede. /Din invidie
- invidià v. a pizmui.