Sinonime legitimare

Cuvântul „legitimare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• motiv - cauză, pricină, rațiune, temei, dovadă, pretext, argument, scuză, prilej
• considerent - idee, opinie, părere, argument, motiv, cauză, temei, rațiune, mobil
• scuză - justificare, dezvinovățire, motivare, iertare, scutire, pardon
• explicație - lămurire, clarificare, deslușire, limpezire, precizare, justificare, motivare, motiv, pricină
• alibi - justificare, motivare, scuză
• mobil - cauză, motiv, pricină, considerent, rațiune, temei
• cauză - motiv, pricină, considerent, mobil, rațiune, temei, origine, obârșie, izvor
• părinte - tată, taică, strămoș, preot, popă, abate, călugăr, monah, întemeietor
• poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
• povestire - istorisire, narațiune, poveste, expunere, relatare, basm
• profunzime - adâncime, adânc, seriozitate, temeinicie, importanță
• proză - narațiune, povestire, epică, platitudine, banalitate, prozaism
• schepsis - socoteală, calcul, judecată, rațiune
• spirit - minte, rațiune, gândire, judecată, intelect, reflecție, duh, suflet, imaginație
• funda - a întemeia, a ctitori

Dex legitimare

• legitimare 1 Acțiune juridică prin care un copil din afara căsătoriei dobândește situația juridică a unui copil născut din căsătorie legitimație (1), recunoaștere. 2 Adopție a unui copil. 3 Recunoaștere a caracterului legitim (1) legitimație (4). 4 Dobândire a unui caracter legitim (1) (rar) legitimizare. 5 Oficializare a unei căsătorii. 6 Justificare. 7 Motivare. 8 Dovedire a identității cuiva pe baza unui document oficial, a unei legitimații (7) 9 Bilet (sau carte) de ~ Permis de liberă trecere legitimație (4).
• LEGITIMÁRE, legitimări, Acțiunea de a (se) legitima și rezultatul ei. – legitima.
• LEGITIMÁRE, legitimări, Acțiunea de a (se) legitima; justificare. Cînd în 1774 este trimis la Roma la colegiul «De propaganda fide», el caută și strînge documente istorice pentru legitimarea drepturilor poporului romîn desconsiderat de nobilime. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, 388, 5/1.
• LEGITIMÁRE Acțiunea, faptul de a (se) legitima. ♦ Recunoaștere a unui copil. .
• legitima 1 A face o acțiune juridică în urma căreia un copil din afara căsătoriei dobândește situația juridică a unui copil care este născut din căsătorie a recunoaște. 2 A înfia un copil. 3 A adopta un copil. 4 (Rar) A da un caracter legitim (1). 5 (Rar) A face să dobândească un caracter legitim (1) a legitimiza. 6 A oficializa o căsătorie. 7 A justifica. 8 A motiva. 9 A considera ceva îndreptățit. 10-11 A-(și) dovedi identitatea pe baza unui document oficial, cu ajutorul unei legitimații (7) a leghitimălui. 12 A verifica.

Sinonimul cuvântului legitimare

Testează-te!