Dicționar de sinonime
Sinonime lucrătură
Cuvântul „lucrătură” are următoarele sinonime:
lucrătură ( substantiv )
- realizare, execuție
- uneltire, urzeală, complot, mașinație
Alte sinonime:
- conjurație
- conspirație
- intrigă
- aranjament
- lucrare
- șiretlic
- tertip
- vicleșug
Sinonime Apropiate
- complot - uneltire, urzeală, conspirație, intrigă, mașinație
- intrigă - vrajbă, cabală, uneltire, zâzanie, manevră, mâncătorie, mașinație, urzeală, tramă
- manoperă - lucrare, realizare, executare, intrigă, mașinație, uneltire, cabală
- cabală - uneltire, complot
- mâncătorie - intrigă, uneltire, mașinație, bârfeală, calomnie, delapidare, fraudă, escrocherie, hoție
- conjurație - complot, conspirație, uneltire
- conspirație - complot, uneltire
- prestație - realizare, acțiune, desfășurare
- sabotaj - subminare, uneltire, compromitere, împiedicare
- tramă - intrigă, plan, combinație, complot
- faptă - acțiune, realizare, lucrare, ispravă, înfăptuire, act, operă
- filigran - lucrătură (artistică), marcă
- finalizare - realizare, concretizare, fructificare, încheiere, sfârșit, terminare
- ispravă - faptă, treabă, lucrare, realizare, reușită, izbândă, succes, aventură, bravură
- înfăptuire - lucrare, realizare, îndeplinire, făurire, producere
Dex lucrătură
- lucrătură 1 (Rar) Confecționare. 2 Fel de a fi realizat execuție. 3 Uneltire împotriva cuiva.
- LUCRĂTÚRĂ, lucrături, 1. Fel în care a fost executat un lucru făcut cu mâna; execuție. 2. Uneltire, intrigă (împotriva cuiva); lucrare (3). – Lucra + -ătură.
- LUCRĂTÚRĂ, lucrături, 1. Fel în care a fost executat un lucru făcut cu mâna; execuție. 2. Uneltire, intrigă (împotriva cuiva); lucrare. – Lucra + -ătură.
- LUCRĂTÚRĂ, lucrături, 1. Felul cum este executat un lucru sau o lucrare făcută cu mîna; execuție. Lucrătură venețiană din epoca lui Lorenzo Celso. C. PETRESCU, R. DR. 64. Mare-i și frumoasă ... Dar, cum este ea, Zău, pre legea mea, C-aia lucrătură Și ferecătură Mi-e de-nvățătură. TEODORESCU, P. P. 468. 2. (Familiar) Uneltire (împotriva cuiva). Lică... nu se aflase străin de lucrătura de la club. C. PETRESCU, Î. II 135.
- lucrătúră f., pl. ĭ. Modu de a lucra: după lucrătură se cunoaște maestru.
- LUCRĂTÚRĂ s. execuție. (O ~ artistică.)
- LUCRĂTÚRĂ s. v. complot, conjurație, conspirație, intrigă, mașinație, uneltire.
- LUCRĂTURĂ execuție. (O ~ artistică.)
- lucrătură COMPLOT. CONJURAȚIE. CONSPIRAȚIE. INTRIGĂ. MAȘINAȚIE. UNELTIRE.
- lucrătură, lucrături intrigă, uneltire (îndreptată împotriva cuiva)