Dicționar de sinonime
Sinonime mătăhăi
Cuvântul „mătăhăi” are următoarele sinonime:
mătăhăi ( verb )
- agita
- clătina
- fâlfâi
- flutura
- împletici
- șovăi
- a agita
- a bălăbăni
- a clătina
- a împletici
- a mișca greoi de colo până colo
- a fâlfâi
- a flutura
- a mișca încoace și încolo
- a șovăi
Sinonime Apropiate
- flutura - a fâlfâi, a clătina, a legăna, a agita, a mișca, a vântura
- șovăi - a ezita, a se codi, a pregeta, a sta în cumpănă, a oscila, a fluctua, a se împletici, a se clătina
- fâlfâi - a flutura, a agita
- clătina - a balansa, a clăti, a oscila, a legăna, a bascula, a bălăbăni, a bâțâi, a pendula, a se împletici
- împiedicat - poticnit, împleticit, clătinat, nesigur, greoi, șovăind, ezitând, șovăielnic
- zgâlțâi - a scutura, a agita, a clătina, a zgudui, a zdruncina
- zgudui - 1 a cutremura, a zgâlțâi, a zdruncina, a clătina, a mișca, a emoționa, a înfiora, a agita, a răscoli
- nesigur - nehotărât, dezorientat, îndoielnic, incert, problematic, ezitant, șovăitor, clătinat, riscant
- cumpăni - a cântări, a echilibra, a compensa, a pondera, a se legăna, a balansa, a se clătina, a șovăi, a oscila
- paietă - fluturaș
- răzvrăti - a răscula, a agita, a revolta
- stârni - a isca, a scorni, a zgândări, a agita, a hăitui, a provoca, a determina, a pricinui, a ațâța
- zdruncina - a zgudui, a scutura, a zgâlțâi, a clătina, a șubrezi, a slăbi, a submina, a vătăma
- zvârcoli - a se zbate, a se agita, a se zbuciuma, a se frământa
- zburda - a se zbengui, a se juca, a se agita
Dex mătăhăi
- mătăhăi 1 A se mișca greoi, cu pași șovăitori a se clătina, a se împletici, a mătăcăni, a mătăhăli, a mătălăi (1). 2 A mișca încoace și încolo a agita, a clătina. 3 (Determinat prin „din cap”) A moțăi.
- MĂTĂHĂÍ, mătăhăiesc, IV. și A (se) mișca greoi de colo până colo; a (se) clătina, a (se) împletici. –
- MĂTĂHĂÍ, mătăhăiesc, IV. (Regional) 1. A se mișca greoi, cu pași șovăitori, nesiguri, într-o parte și într-alta; a se clătina. Căpitanul a plecat mătăhăind după ea. SANDU-ALDEA, U. P. 185. Auzind pe cineva cîntînd din urmă, se uită înapoi și cînd colo vede un ostaș mătăhăind pe drum în toate părțile. CREANGĂ, P. 298. 2. A clătina, a mișca încoace și încolo. Mătăhăiește în dreapta și-n stînga un țurlui prin care se scurge apa din saca. La TDRG. ◊ Prisăcarul aleargă după el mătăhăind în sus cu o năframă. La TDRG.
- A MĂTĂHĂÍ ~iésc intranz. pop. A se mișca dintr-o parte în alta; a se clătina; a se bălăbăni. * ~ din mână a face semn cu mâna. /Orig. nec.
- mătăhăì v. Mold. a bănănăi: vede un ostaș mătăhăind pe drum CR. .
- mătăhi mătăhăi
- mătăhăĭésc și metehăĭésc (est) și mătănăĭésc, -noĭésc și -lăĭésc (vest) v. intr. (după matahală, d. ung. matikálni, matatni, motonozni, a orbocăi). Bălălăĭesc, mă clatin: bețivu mergea mătăhăind, lucrurile mătăhăĭaŭ în car. Moțăĭ (de somn ș. a.). V. măhăĭesc.
- MĂTĂHĂÍ vb. v. agita, clătina, fâlfâi, flutura, împletici, șovăi.
- mătăhăi AGITA. CLĂTINA. FÎLFÎI. FLUTURA. ÎMPLETICI. ȘOVĂI.