Dicționar de sinonime

Sinonime mancă

Cuvântul „mancă” are următoarele sinonime:

mânca ( verb )
  1. a se hrăni, a se alimenta, a consuma, a îmbuca
  2. a roade, a măcina, a distruge, a ataca, a scăpa, a eroda mâncare
  3. hrană, bucate, merinde, masă, alimente
Alte sinonime:
  • arunca
  • azvârli
  • cheltui
  • consuma
  • eroda
  • irosi
  • împrăștia
  • omite
  • prăpădi
  • risipi
  • roade
  • săpa
  • scăpa
  • zvârli
  • a păpa
  • a [se] ospăta
  • a hali
  • a rumega
  • a [se] alimenta
  • a [se] hrăni
  • a [se] nutri
  • a hăli
  • înțepa
  • a [se] distruge
  • a [se] roade
  • a [se] măcina
  • a [se] săpa
  • a [se] scobi
  • ataca
  • a ciupi
  • a înțepa
  • a pișca
  • a mesteca
  • a înghiți
  • a omite
  • a lua
  • a nimici
  • a răpune
  • a prăpădi
mancă ( substantiv )
  • dădacă
  • doică


Sinonime Apropiate

  • merinde - mâncare, hrană, bucate, alimente
  • masă - mâncare, hrană, alimente, bucate, banchet, praznic, festin, dejun, ospăț
  • hrană - aliment, mâncare, bucate, merinde, nutriție, de-ale gurii
  • bucate - hrană, alimente, mâncare, cereale, grâne
  • vipt - pensiune, întreținere, masă, alimente, rod, bucate
  • hrăni - a mânca, a (se) alimenta, a (se) nutri, a (se) întreține
  • îmbuca - a mânca, a gusta, a se hrăni, a (se) îmbina, a (se) ajusta
  • alimenta - a hrăni, a nutri, a da (de) mâncare, a întreține
  • alimentație - mâncare, hrană, nutriment, alimentare, consum, nutriție
  • comestibil - hrănitor, mâncabil, consumabil
  • consuma - a folosi, a întrebuința, a utiliza, a mânca, a bea, a îngurgita, a nimici, a distruge, a obosi
  • întreținere - alimentare, hrană, casă-masă, subzistență, discuție, dialog, conversație
  • păpa - a mânca, a consuma, a irosi, a toca, a risipi
  • săpa - a excava, a prăși, a eroda, a roade, a măcina, a ruina, a grava, a sculpta, a submina
  • submina - a compromite, a boicota, a torpila, a săpa, a periclita, a roade, a măcina

Dex mancă

  • mancă2 1 Lipsă. 2 (; la jocul de biliard) Greșeală de lovire a bilei cu tacul. 3 a (; vaci, oi ) Căreia îi lipsește o parte a corpului.
  • mancă1 Doică.
  • MÁNCĂ, mance, Doică. – Din mamka.
  • MÁNCĂ, mance, (, ) Doică. Mancă, guvernantă m-aș îngriji s-aleg. NEGRUZZI, S. II 265.
  • mancă t. Mold. și Tr. doică. .
  • máncă f., pl. e (rut. rus. mámka, mancă, d. máma, mamă). Est. Doĭcă, femeĭe care, în schimbu banilor, alăptează alt copil.
  • mâncă1 mancă1
  • MÁNCĂ s. v. dădacă, doică.
  • mancă DĂDACĂ. DOICĂ.
  • máncă (-ci), – Doică. (, , , , ) mamka „mămică” (Cihac, II, 185; Conev 59; Tiktin). – măncie, (serviciu de doică).


Sinonimul cuvântului mancă

Sinonimul cuvântului mancă


Testează-te!