Dicționar de sinonime
Sinonime îmbuca
Cuvântul „îmbuca” are următoarele sinonime:
îmbuca ( verb )
- a mânca, a gusta, a se hrăni
- a (se) îmbina, a (se) ajusta
Alte sinonime:
- a îmbina
- a împreuna
- a păsăli
- gusta
- înfuleca
- mânca
- a înfuleca
- a înghiți
- a se îmbina
- a se ajusta
- a se potrivi
Sinonime Apropiate
- mânca - a se hrăni, a se alimenta, a consuma, a îmbuca, a roade, a măcina, a distruge, a ataca, a scăpa
- gusta - a încerca, a degusta, a aprecia, a prețui, a-i plăcea, a savura, a dejuna, a prânzi, a mânca (frugal)
- hrăni - a mânca, a (se) alimenta, a (se) nutri, a (se) întreține
- alimenta - a hrăni, a nutri, a da (de) mâncare, a întreține
- comestibil - hrănitor, mâncabil, consumabil
- dumicat - îmbucătură, aliment, mâncare
- păpa - a mânca, a consuma, a irosi, a toca, a risipi
- piguli - a ciuguli, a gusta, a migăli, a rafina
- pili - a netezi, a rășpălui, a ajusta, a răzui, a cizela, a șlefui, a se îmbăta, a se chercheli, a se afuma
- potrivi - a se armoniza, a concorda, a corespunde, a se asemăna, a se asemui, a ajusta, a adapta, a aranja, a doza
- prurit - mâncărime
- hrană - aliment, mâncare, bucate, merinde, nutriție, de-ale gurii
- strâmta - a îngusta, a restrânge, a limita
- strâmtora - a înghesui, a presa, a îngusta, a apăsa
- fărâmița - a mărunți, a sfărâma, a zdrobi, a îmbucătăți, a distruge, a nimici, a descompune
Dex îmbuca
- îmbuca 1 A băga în gură ceva de mâncare. 2 A mânca ceva bucată cu bucată. 3 A înghiți dintr-o dată a înfuleca. 4 A mânca repede. 5 A gusta. 6 A mânca. 7 A ~ precum lupul (sau lupește) A mânca cu lăcomie. 8 A pune la gură un instrument pentru a sufla în el. 9 (; alimente destinate copiilor mici) A mesteca în gură, înainte de a fi dat copilului, pentru a putea fi digerat mai ușor. 10-11 A (se) îmbina două lucruri la extremitățile lor a (se) angrena, a (se) împreuna. 12 A ~ două țevi A le introduce una într-alta. 13-14 ( o rană) A (se) închide.
- ÎMBUCÁ, îmbúc, I. 1. A mânca (în grabă, ce se nimerește); a înghiți ceva dintr-o dată. 2. (Despre piese tehnice) A intra cu un capăt în altă piesă pentru a forma împreună un ansamblu; a se împreuna, a se uni. – *imbuccare (< bucca „gură”).
- ÎMBUCÁ, îmbúc, I. 1. A vârî în gură ceva de mâncare; a mânca (în pripă, ce se nimerește); a înghiți ceva dintr-o dată. 2. (Despre piese) A intra cu un capăt în altă piesă; a se împreuna, a se uni. – *imbuccare (< bucca „gură”).