Dicționar de sinonime
Sinonime maximă
Cuvântul „maximă” are următoarele sinonime:
maximă ( substantiv )
- cugetare
- dicton
- aforism
- sentință
- adagiu
- apoftegmă
Alte sinonime:
- parimie
- zicere
- pildă
- panseu
Sinonime Apropiate
- adagiu - maximă, aforism, zicere, cugetare, sentință, dicton
- aforism - maximă, sentință, dicton, zicere, adagiu, cugetare
- dicton - maximă, zicătoare, aforism, adagiu, cugetare, apoftegmă
- cugetare - gândire, reflecție, raționament, judecată, meditare, aforism, maximă, sentință, dicton
- apoftegmă - maximă, dicton, aforism
- zicală - maximă, aforism, zicătoare, proverb, cugetare
- zicătoare - zicală, proverb, maximă, cugetare
- zicere - zicală, proverb, maximă, aforism, zicătoare
- pildă - model, exemplu, mustrare, avertisment, tâlc, simbol, alegorie, proverb, sentință
- gând - idee, cugetare, cuget, judecată, reflecție, concepție, convingere, vedere, opinie
- gândire - cugetare, reflecție, meditare, judecată, chibzuire, concepție, deliberare, cumpănire, cuget
- imprudență - nechibzuință, necugetare, nesăbuință, nesocotință
- maxim - superior, extrem, culminant, maximal
- nechibzuință - nesocotință, necugetare, imprudență, necumpătare, ușurință
- asceză - pustnicie, ascetism, sobrietate (maximă)
Dex maximă
- maximă Gândire formulată concis, exprimând un principiu etic, o normă de conduită aforism, adagiu, sentință.
- MÁXIMĂ, maxime, Enunț formulat concis, exprimând un principiu etic, o normă de conduită etc.; aforism, sentință, adagiu. – Din maxima, maxime.
- MÁXIMĂ, maxime, Gîndire formulată concis, exprimînd un principiu etic, o normă de conduită; aforism, sentință, adagiu. Aceste era maximele pe care prințul Cantemir întemeia politica sa. NEGRUZZI, S. II 153.
- MÁXIMĂ Gândire formulată concis, exprimând un principiu, o normă de conduită etc.; aforism, adagiu. .
- MÁXIMĂ gândire formulată concis, exprimând un principiu, o normă de conduită; aforism, adagiu. (< fr. maxime, lat. maxima)
- MÁXIMĂ ~e f. Formulă lapidară, conținând o cugetare, un gând adânc sau o normă de conduită; sentință; aforism. /<lat. maxima, fr. maxime
- maximă f. propozițiune generală ce servă de principiu, de normă.
- maxim2, ~ă 1 a ( minim) Care are cea mai mare dimensiune, durată, intensitate maximal (1). 2 Cea mai mare valoare pe care o poate avea, într-un anumit interval, o funcție sau o calitate variabilă. 3 Centru de înaltă presiune atmosferică.
- MÁXIM2, -Ă, maximi, -e, , 1. Care are cea mai mare dimensiune, durată, intensitate etc.; foarte mare; maximal. 2. Cea mai mare valoare pe care o poate avea, într-un anumit interval, o funcție sau o cantitate variabilă. ♦ Centru de înaltă presiune atmosferică. – Din maximus, maxime, maxima.