Dicționar de sinonime
Sinonime zicătoare
Cuvântul „zicătoare” are următoarele sinonime:
zicătoare ( substantiv )
- zicală
- proverb
- maximă
- cugetare
Alte sinonime:
- vorbă bătrânească
- parimie
- spunere
- zicătură
- zicere
- zisă
- poveste
- cimilitură
- pildă
- instrument muzical
- bucată muzicală
Sinonime Apropiate
- zicală - maximă, aforism, zicătoare, proverb, cugetare
- zicere - zicală, proverb, maximă, aforism, zicătoare
- dicton - maximă, zicătoare, aforism, adagiu, cugetare, apoftegmă
- spunere - proverb, zicală, zicere
- maximă - cugetare, dicton, aforism, sentință, adagiu, apoftegmă
- adagiu - maximă, aforism, zicere, cugetare, sentință, dicton
- aforism - maximă, sentință, dicton, zicere, adagiu, cugetare
- cugetare - gândire, reflecție, raționament, judecată, meditare, aforism, maximă, sentință, dicton
- pildă - model, exemplu, mustrare, avertisment, tâlc, simbol, alegorie, proverb, sentință
- registru - condică, catastif, jurnal, sertar, șuber, ventil, scară muzicală, ambitus
- gând - idee, cugetare, cuget, judecată, reflecție, concepție, convingere, vedere, opinie
- gândire - cugetare, reflecție, meditare, judecată, chibzuire, concepție, deliberare, cumpănire, cuget
- ghicitoare - prezicătoare, cimilitură, șaradă
- imprudență - nechibzuință, necugetare, nesăbuință, nesocotință
- legendar - faimos, proverbial, fantastic, extraordinar, fabulos, mitic
Dex zicătoare
- ZICĂTOÁRE, zicători, 1. Frază scurtă, uneori rimată, asemănătoare maximei, prin care creatorul popular exprimă o constatare de ordin general, filozofic, un principiu etic, o normă de conduită etc.; zicătură, zicală, proverb. 2. Bucată muzicală; instrument muzical. – Zice + -ătoare.
- ZICĂTOÁRE, zicători, 1. Frază scurtă, uneori rimată, asemănătoare maximei, prin care poporul exprimă în mod metaforic o constatare de ordin general, filozofic, un principiu etic, o normă de conduită etc.; zicătură, zicală, proverb. 2. Bucată muzicală; instrument muzical. – Zice + -ătoare.
- ZICĂTOÁRE, zicători, 1. Frază scurtă prin care poporul exprimă o constatare de ordin general. maximă. Amesteca în vorbirea lui zicători din vechime. SADOVEANU, N. P. 270. Iată ce glăsuiește o zicătoare: decît să iasă omului nume rău, mai bine ochii din cap. ISPIRESCU, L. 273. Pesemne gîndești că eu nu știu zicătoarea moldovenească. NEGRUZZI, S. I 141. 2. (Regional, rar) Bucată muzicală, instrument muzical. Într-un timp de noapte iată au sosit o mulțime de draci... cu zicători feli de feli, și au început împrejurul lui a zice și a citita. SBIERA, P. 152.
- ZICĂTOÁRE, zicători, 1. Frază scurtă prin care poporul exprimă o constatare de ordin general. 2. Bucată muzicală; instrument muzical. – Din zic ( al lui zice) + -(ă)toare.
- ZICĂTOÁRE ~óri f. Expresie concisă, deseori figurată, care conține o povață sau un gând înțelept; zicală; zicere. / a zice + suf. ~ătoare