Dicționar de sinonime

Sinonime minciunea

Cuvântul „minciunea” are următoarele sinonime:

minciunea ( substantiv )
  • minciună
  • minciunică
  • scovardă
  • uscățea
  • uscățică
  • pancovă
  • pup
  • surcele


Sinonime Apropiate

  • gogoașă - pancovă, craflă, cocon, minciună, născoceală, poveste, neadevăr
  • poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
  • scorneală - minciună, invenție, născocire
  • falsitate - neadevăr, inexactitate, înșelătorie, denaturare, plăsmuire, escamotare, minciună, deformare, ipocrizie
  • ficțiune - născocire, plăsmuire, scorneală, basm, poveste, falsitate, irealitate, aparență, minciună
  • inexactitate - eroare, neadevăr, falsitate, minciună, greșeală
  • balivernă - minciună, palavre, aiureli, fleacuri, povești
  • basm - poveste, fabulă, narațiune, născocire, invenție, minciună, scornire
  • enormitate - exagerare, absurditate, aberație, minciună, fals, invenție, fabulație, bazaconie
  • amăgeală - amăgire, momeală, minciună, mistificare, înșelare
  • fofârlică - șmecherie, minciună, înșelăciune

Dex minciunea

  • minciunea 1-2 Minciunică (1-2). 3 Prăjitură făcută dintr-o fâșie îngustă de aluat prăjită în grăsime și pudrată cu zahăr. minciună (18), minciunică (3), (rar) minciuniță (3) uscățele.
  • MINCIUNEÁ, -ÍCĂ, minciunele, 1. Diminutiv al lui minciună (1). 2. (Mai ales la ) Prăjitură făcută dintr-o foaie de aluat nedospit, prăjită în grăsime; minciună (2). – Minciună + -ea, -ică.
  • MINCIUNEÁ, minciunele, (Mai ales la ) Minciună (II).
  • MINCIUNEÁ, minciunele, (Mai ales la ) Minciună (II).
  • MINCIUNEÁ ~éle f. (diminutiv de la minciună) 1) Minciună nevinovată. 2) Produs de cofetărie preparat din felii de aluat nedospit și prăjit în multă grăsime; uscățică. /minciună + suf. ~ea
  • mincĭuneá și -nícă f., pl. ele (dim. d. mincĭună). Est. Un fel de prăjitură de casă numită în vest uscățea.
  • minciuni A minți.
  • MINCIUNÍ, minciunesc, IV. A minți. – Din minciună.
  • MINCIUNÍ, minciunesc, vb, IV. (Neobișnuit) A minți, a înșela. A minciunii lumea să-și rîdă de lesne-crezători. C. PETRESCU, R. DR. 136.
  • A MINCIUNÍ ~ésc 1. tranz. pop. A induce în eroare, recurgând la minciuni; a minți; a înșela. 2. intranz. A umbla cu minciuni. /Din minciună


Sinonimul cuvântului minciunea

Sinonimul cuvântului minciunea


Testează-te!