Sinonime mizer

Cuvântul „mizer” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• sărac - nevoiaș, sărman, calic, oropsit, necăjit, strâmtorat, mizer, biet, nenorocit
• biet - sărman, nevoiaș, sărac, mizer, pauper, nenorocit, mizerabil, de plâns, umil
• nenorocit - nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, mizer, nevoiaș, mișel, dezolat, trist
• calic - sărac, nevoiaș, oropsit, sărman, zgârcit, avar, egoist, meschin
• mișel - ticălos, netrebnic, mizerabil, păcătos, mârșav, infam, josnic, sărman, nevoiaș
• deplorabil - jalnic, mizerabil, nenorocit, prăpădit
• necăjit - supărat, amărât, mâhnit, abătut, indispus, trist, sărac, nevoiaș, lipsit
• milog - cerșetor, sărac, calic, mizer
• penurie - sărăcie, lipsuri, mizerie, pauperitate
• privațiune - lipsă, sărăcie, mizerie
• sărăcăcios - sărac, mizer, umil
• funest - nefast, dezastruos, catastrofal, nenorocit, trist, jalnic, mizerabil
• indigență - sărăcie, lipsă, mizerie
• mișelie - ticăloșie, mârșăvie, infamie, nelegiuire, sărăcie, mizerie
• mizerie - sărăcie, lipsuri, nevoi, penurie, nevoințe, dezordine, murdărie, șicane, hărțuieli

Dex mizer

• mizer, ~ă 1-2 , a (Om) sărman. 3 a ( stare, mediu, obiecte ) Care denotă o situație foarte proastă, vrednică de plâns. 4 (Rar) Meschin.
• MIZÉR, -Ă, mizeri, -e, , și 1. , și (Om) care se află într-o situație (materială) foarte proastă; (om) sărman, nenorocit. 2. (Despre starea, mediul în care se află ființele, obiectele etc.) Care denotă o situație foarte proastă; sărăcăcios. – Din miser, -a, misero.
• MÍZER, -Ă, mizeri, -e, , și 1. , și (Om) care se află într-o situație (materială) foarte proastă; (om) sărman, nenorocit. 2. (Despre starea, mediul în care se află oamenii, despre obiecte etc.) Care denotă o situație foarte proastă; sărăcăcios. – Din miser, -a, misero.
• MÍZER, -Ă, mizeri, -e, (Livresc) Care se află într-o situație (materială) foarte proastă, care se prezintă sub un aspect rîu, urît, nenorocit; care inspiră milă, compătimire. lamentabil. Trecătorii nu mai goneau alungați de grijile lor mizere. C. PETRESCU, Î, II 179. ◊ (Substantivat) Zdrobiți orînduiala cea crudă și nedreaptă Ce lumea o împarte în mizeri și bogați! EMINESCU, O. I 60.
• MIZÉR, -Ă Sărman, sărac, nenorocit; vrednic de milă, de compătimire. .
• MIZÉR, -Ă sărman, nenorocit. ◊ vrednic de milă; (p. ext.) sărac, sărăcăcios. (< lat. miser, it. misero)
• MÍZER ~ă (~i, ~e) 1) și substantival Care nu dispune de mijloace de existență; lipsit de mijloace materiale; sărman; sărac; nevoiaș. 2) Care manifestă sărăcie extremă; în stare de mare sărăcie. /<lat. miser, ~a, it. misero

Sinonimul cuvântului mizer

Testează-te!