Dicționar de sinonime
Sinonime nebântuit
Cuvântul „nebântuit” are următoarele sinonime:
nebântuit ( adjectiv )
- intact
- întreg
- neatins
- nevătămat
- sănătos
- teafăr
- valid
- zdravăn
- liniștit
- netulburat
Sinonime Apropiate
- sănătos - valid, zdravăn, viguros, nevătămat, teafăr, salubru, igienic, nevătămător, judicios
- intact - neatins, neștirbit, întreg, nevătămat, teafăr
- valid - sănătos, teafăr, zdravăn, autentic, bun, valabil, just
- întreg - complet, integral, deplin, neatins, total, intact, neștirbit, nestricat, sănătos
- zdravăn - voinic, puternic, vânjos, robust, solid, rezistent, tare, sănătos, teafăr
- neînceput - întreg, neatins, intact, virgin
- virgin - cast, inocent, pur, nevinovat, feciorelnic, neexplorat, neatins, intact
- sănătate - validitate, vigoare, putere, fii sănătos!, salut!, cu bine!
- împlini - a completa, a întregi, a rotunji, a (se) dezvolta, a crește, a se îngrășa, a realiza, a executa, a înfăptui
- potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
- reconstitui - a restabili, a reface, a recompune, a întregi
- sedativ - calmant, liniștitor
- tihnit - calm, liniștit, pașnic, plăcut, odihnitor, senin, agreabil
- total - întreg, complet, tot, absolut, deplin, desăvârșit, global, exhaustiv
- totalitate - total, întregime, sumă, ansamblu, unanimitate, universalitate
Dex nebântuit
- nebântuit, ~ă 1 Care nu este bântuit. 2 Care nu este supărat de nimeni sau de nimic liniștit, netulburat. 3 Teafăr.
- NEBÂNTUÍT, -Ă, nebăntiuți, -te, Liniștit, netulburat; nevătămat, teafar, întreg. – ne- + bântuit.
- NEBÂNTUÍT, -Ă, nebântuiți, -te, ( și ) Liniștit, netulburat; nevătămat, teafăr, întreg. – Ne- + bântuit.
- nebântuit a. care n’a fost atins sau bântuit: rămase treaz și nebântuit de piroteală ISP.
- NEBÎNTUÍT, -Ă, nebîntuiți, -te, (Învechit) Liniștit, netulburat; nevătămat. Se întoarse cu merele la împăratul lui, teafăr și nebîntuit, precum îl făcuse mă-sa. ISPIRESCU, U. 65. Dac-ar fi pretutindene tot asemene judecători... societatea bună ar remănea nebîntuită. CREANGĂ, A. 150.
- nebîntuít, -ă adj. Care n’a fost bîntuit, care n’a suferit nimica: nebîntuit de furtună, de boală.
- NEBÂNTUÍT adj. v. intact, întreg, neatins, nevătămat, sănătos, teafăr, valid, zdravăn.
- nebîntuit INTACT. ÎNTREG. NEATINS. NEVĂTĂMAT. SĂNĂTOS. TEAFĂR. VALID. ZDRAVĂN.