Dicționar de sinonime
Sinonime total
Cuvântul „total” are următoarele sinonime:
total ( substantiv )
- sumă
- totalitate
- globalitate
Alte sinonime:
- ansamblu
total ( adjectiv )
- întreg, complet, tot, absolut
- deplin, desăvârșit, global, exhaustiv
Alte sinonime:
- integral
- nemărginit
- sumă
- număr
- totalitate
- suveran
- neprecupețit
- totalmente
- completamente
- sadea
- adânc
- perfect
- profund
- infinit
- orb
- plenar
- cumplit
- cifră
- necondiționat
- general
Sinonime Apropiate
- desăvârșit - perfect, excelent, ireproșabil, măiestrit, magistral, complet, deplin, absolut, total
- totalitate - total, întregime, sumă, ansamblu, unanimitate, universalitate
- global - total, complet, deplin, pe de-a-ntregul, totalmente
- integral - total, complet, deplin, exhaustiv, totalmente
- întreg - complet, integral, deplin, neatins, total, intact, neștirbit, nestricat, sănătos
- absolut - complet, deplin, total, cert, sigur, neapărat, categoric, stringent
- deplin - de tot, în întregime, pe de-a-ntregul, cu totul, complet, în mod desăvârșit, perfect, neștirbit, desăvârșit
- totalmente - total, complet, în întregime, cu totul
- tot - întreg, total, complet, fiecare, oricare, în ansamblu, încă, iar, mereu
- integritate - totalitate, deplinătate, plenitudine, probitate, onestitate, cinste, moralitate
- ansamblu - grup, formație, colectiv, trupă, tot, întreg, totalitate
- completamente - totalmente, de tot, total, deplin, complet
- exhaustiv - integral, total, complet, de tot
- împlini - a completa, a întregi, a rotunji, a (se) dezvolta, a crește, a se îngrășa, a realiza, a executa, a înfăptui
- sistem - ansamblu, totalitate, angrenaj, structură, ordine, alcătuire, model, tipar, tip
Dex total
- total, ~ă 1 Care cuprinde totul2 (1) complet, integral, întreg. 2 În întregime. 3 (Cu valoare de superlativ) Cât se poate de mare. 4 Desăvârșit (3). 5 Absolut (1). 6 ( actori) Care întrunește mai multe calități necesare unui spectacol teatral modern. 7 Întreg rezultat din însumarea părților totime (2). 8 Sumă rezultată dintr-o adunare. 9 În ~ Una peste alta. 10 Pe de-a-ntregul.
- TOTÁL, -Ă, (1) totali, -e, , (2) totaluri, 1. Care cuprinde totul; întreg, complet; general. ♦ Cât se poate de mare; deplin, desăvârșit. 2. Sumă rezultată dintr-o adunare. ◊ În total = una peste alta, peste tot, cu totul. ♦ Întreg rezultat din reunirea părților. – Din total.
- TOTÁL1, totaluri, Suma rezultată dintr-o adunare. În carnetul său își notă totalul suprafețelor întoarse, pe oameni și tractoare, totalul combustibilului consumat. MIHALE, O. 191. ◊ În total = una peste alta, peste tot, cu totul. Căldurile au ținut numai cu o întrerupere de vreo patru zile, în total opt zile. CARAGIALE, O. VII 443. ♦ Întregul rezultat din ansamblul părților.
Antonime total
- Total ≠ parțial