Dicționar de sinonime
Sinonime nedumerit
Cuvântul „nedumerit” are următoarele sinonime:
nedumerit ( adjectiv )
- dezorientat
- mirat
- neașteptat
- neclar
- nelămurit
- surprins
- uluit
- nedumirit
Sinonime Apropiate
- imprecis - neclar, vag, neprecis, confuz, nelămurit, nesigur, aproximativ
- indefinit - nelămurit, neclar
- neclar - nelămurit, confuz, echivoc, abscons, obscur
- complexat - copleșit, presat, dezorientat, uluit
- prețuire - cinstire, apreciere, considerare, stimă, admirație
- prolix - încâlcit, confuz, neclar, încurcat
- stupefiant - năucitor, uluitor, uimitor, drog, halucinogen
- subit - brusc, neașteptat, neprevăzut, imprevizibil, dintrodată
- tenebros - întunecat, sumbru, neguros, misterios, neclar, tainic, ascuns, învăluit
- uimitor - uluitor, stupefiant, tulburător, surprinzător, straniu, extraordinar, minunat, excelent
- vag - neclar, imprecis, nesigur, confuz, nedeslușit
- fenomenal - uimitor, formidabil, enorm, colosal, fabulos, uluitor, nemaipomenit, extraordinar, fantastic
- fortuit - neprevăzut, neașteptat, inopinat, întâmplător
- gigantic - colosal, enorm, imens, măreț, formidabil, fabulos, fenomenal, uimitor, uluitor
- iată - uite!, privește!, iacă!, deodată, fără veste, pe neașteptate
Dex nedumerit
- nedumerit, ~ă 1 ( oameni) Care este mirat, surprins. 2 Care este încurcat sau uimit în fața unui fapt, a unui lucru neașteptat, neclar derutat, descumpănit, dezorientat, perplex, zăpăcit, deconcertat. 3 ( sentimente, situații ) Care nu este clar confuz. 4 Care produce confuzie, mirare, nedumerire derutant.
- NEDUMERÍT, -Ă, nedumeriți, -te, Care nu este dumerit, lămurit; care este mirat, încurcat în fața unui fapt, a unui lucru etc.; neașteptat, neclar. – ne- + dumerit.
- NEDUMERÍT, -Ă, nedumeriți, -te, Care nu este dumerit, lămurit; care este mirat, încurcat în fața unui fapt, a unui lucru etc.; neașteptat, neclar. – Ne- + dumerit.
- NEDUMERÍT, -Ă, nedumeriți, -te, Care nu este dumerit; nelămurit, surprins, uluit. Irena era sincer nedumerită, dincolo de motivul real al supărării ei. CAMIL PETRESCU, N. 135. Țăranii rămaseră pe loc. Se uitară unii la alții nedumeriți. REBREANU, R. I 231. Se uită un moment la mine nedumerită și întrebător, apoi iute se înroși. HOGAȘ, M. N. 30.
- NEDUMERÍT ~tă (~ți, ~te) Care este mirat, încurcat în fața unui fapt, a unui lucru. /ne- + dumerit
- nedumerit a. nehotărît, nesigur: nedumerită temere OD.
- nedumerít, -ă adj. Care nu e dumerit, nu pricepe ce a fost saŭ nu știe ce să facă.
- nedomerit, ~ă nedumerit
- nedomirit, ~ă nedumerit modificată
- nedumeri 1 A face să fie nedumerit (1) a mira, a scăndălisi. 2 A face să nu înțeleagă. 3 A pune în încurcătură. 4 A se simți nedumerit, încurcat. 5 A șovăi. 6 (Rar) A-și manifesta mirarea.