Dicționar de sinonime

Sinonime obijdui

Cuvântul „obijdui” are următoarele sinonime:

obijdui ( verb )
  • a impila
  • a oprima
  • a asupri
Alte sinonime:
  • asupri
  • exploata
  • împila
  • împovăra
  • năpăstui
  • oprima
  • oropsi
  • persecuta
  • prigoni
  • tiraniza
  • urgisi
  • a exploata
  • a împila
  • a împovăra
  • a jigni
  • a năpăstui
  • a nedreptăți
  • a ofensa
  • a oropsi
  • a persecuta
  • a prigoni
  • a tiraniza
  • a urgisi


Sinonime Apropiate

  • împila - a asupri, a oprima, a exploata, a apăsa, a năpăstui, a oropsi, a tiraniza, a urgisi, a obijdui
  • împovăra - a îngreuna, a îngreuia, a apăsa, a copleși, a năpădi, a asupri, a oprima, a exploata, a împila
  • năpăstui - a prigoni, a oropsi, a persecuta, a asupri, a împila, a oprima, a exploata
  • opresiune - apăsare, oprimare, asuprire, împilare, persecuție
  • oprima - a asupri, a împila, a persecuta, a năpăstui
  • oprimat - asuprit, oropsit, năpăstuit, prigonit, împilat, urgisit, apăsat
  • apăsa - a presa, a strânge, a împinge, a accentua, a insista, a asupri, a oprima, a oropsi, a împila
  • asupri - a oprima, a împila, a exploata, a năpăstui, a apăsa, a tiraniza
  • exploata - a trage foloase, a profita, a se alege cu, a câștiga, a valorifica, a asupri, a oprima, a împila, a prigoni
  • jug - asuprire, oprimare, apăsare
  • năpăstuit - asuprit, oropsit, persecutat, oprimat
  • opresor - opresiv, asupritor, împilator, jecmănitor, persecutor
  • asupritor - opresor, prigonitor, împilator
  • bântui - a pustii, a nimici, a distruge, a asupri, a oprima, a năpăstui, a oropsi, a prigoni, a tiraniza
  • despuia - a dezbrăca, a dezgoli, a impila, a exploata, a prăda, a oprima

Dex obijdui

  • obijdui 1 A asupri. 2 A nedreptăți.
  • OBIJDUÍ, obijduiesc, IV. A asupri, a împila. ♦ A nedreptăți, a jigni, a ofensa. – Din obiždon ( al lui obidĕti).
  • OBIJDUÍ, obijduiesc, IV. (Învechit și arhaizant) A nedreptăți, a împila, a asupri. Nu se cuvine să obijduiesc om nevinovat. SADOVEANU, B. 220. Da mă rog, cucoane, nu mă obijduiți. ALECSANDRI, T, 1333.
  • A OBIJDUÍ ~iésc tranz. pop. 1) A face să sufere, cauzând o obidă. 2) A înzestra în mod insuficient (cu ceva). În ce privește statura, natura l-a ~it. 3) înv. A lipsi de drepturi prin abuz de putere; a asupri; a oprima; a împila /<sl. obiždon
  • obijduì v. a impila, a asupri tare: nu-i place să obijduiască pe săraci AL. .
  • obijduĭésc v. tr. (vsl. obiždati, obidovati, obidĭeti, id. V. obidesc). Nedreptățesc, împilez, asupresc.
  • obijdui ( 1 și 3 obijduiesc, obijduiască)
  • OBIJDUÍ vb. v. asupri, exploata, împila, împovăra, năpăstui, oprima, oropsi, persecuta, prigoni, tiraniza, urgisi.
  • obijdui ASUPRI. EXPLOATA. ÎMPILA. ÎMPOVĂRA. NĂPĂSTUI. OPRIMA. OROPSI. PERSECUTA. PRIGONI. TIRANIZA. URGISI.


Sinonimul cuvântului obijdui

Sinonimul cuvântului obijdui


Testează-te!