Dicționar de sinonime
Sinonime împovăra
Cuvântul „împovăra” are următoarele sinonime:
împovăra ( verb )
- a îngreuna, a îngreuia, a apăsa, a copleși, a năpădi
- a asupri, a oprima, a exploata, a împila, a prigoni
Alte sinonime:
- însărcina
- a încărca
- a însărcina
- copleși
- oprima
- a covârși
- a cuprinde
- a răzbi
- a prididi
- a supune
- a doborî
- a răpune
- a năpăstui
- a oropsi
- a persecuta
- a tiraniza
- a urgisi
- a bântui
- a obidi
- a obijdui
- a sili
- a supăra
- a tiranisi
- a tirăni
- a despuia
- a stoarce
- a suge
- a stoci
- a călca
Sinonime Apropiate
- împila - a asupri, a oprima, a exploata, a apăsa, a năpăstui, a oropsi, a tiraniza, a urgisi, a obijdui
- năpăstui - a prigoni, a oropsi, a persecuta, a asupri, a împila, a oprima, a exploata
- oprimat - asuprit, oropsit, năpăstuit, prigonit, împilat, urgisit, apăsat
- asupri - a oprima, a împila, a exploata, a năpăstui, a apăsa, a tiraniza
- exploata - a trage foloase, a profita, a se alege cu, a câștiga, a valorifica, a asupri, a oprima, a împila, a prigoni
- opresiune - apăsare, oprimare, asuprire, împilare, persecuție
- apăsa - a presa, a strânge, a împinge, a accentua, a insista, a asupri, a oprima, a oropsi, a împila
- copleși - a covârși, a cuprinde, a învălui, a năpădi, a apăsa, a împovăra, a emoționa, a tulbura, a răscoli
- îngreuna - a împovăra, a îngreuia
- îngreuia - a împovăra, a îngreuna, a agrava
- jug - asuprire, oprimare, apăsare
- obijdui - a impila, a oprima, a asupri
- oprima - a asupri, a împila, a persecuta, a năpăstui
- apăsător - chinuitor, copleșitor, covârșitor, împovărător
- asupritor - opresor, prigonitor, împilator
Dex împovăra
- împovăra 1 A încărca pe cineva sau ceva cu o povară. 2 A lua asupra sa o povară. 3 A copleși. 4 A însărcina cu o misiune grea. 5-6 ( femei) (A face să rămână sau) a rămâne însărcinată.
- ÎMPOVĂRÁ, împovărez, I. și A pune o povară pe cineva sau a lua asupra sa o povară, a (se) încărca din greu; a (se) îngreuna. – În + povară.
- ÎMPOVĂRÁ, împovărez, I. A încărca cu o povară, a apăsa peste măsură; a copleși; a îngreuia. () De mici copii ne ferecați, Cu munci de iad ne-mpovărați Și rîdeți voi cei nendurați De plîngerile noastre. NECULUȚĂ, Ț. D. 48. Nu te teme, că... vei scoate-o la căpătîi bun și slujba cu care te-a împovărat împăratul. ISPIRESCU, L. 27.
- A ÎMPOVĂRÁ ~éz tranz. și fig. A face să se împovăreze. ~ cu griji. /în + povară
- A SE ÎMPOVĂRÁ mă ~éz intranz. și fig. A purta multe poveri; a încărca. /în + povară
- împovărà v. a încărca cu poveri, a copleși.
- împovăréz v. tr. (d. povară). Încarc mult, pun marĭ greutățĭ deasupra: a împovăra caru cu făĭnă.
- împovărez.
- ÎMPOVĂRÁ vb. v. însărcina.
- ÎMPOVĂRÁ vb. 1. a încărca, a îngreuia, a îngreuna, (înv.) a însărcina. (A ~ spinarea unui măgar.) 2. v. copleși. 3. v. oprima.
Antonime împovăra
- A împovăra ≠ a despovăra, a ușura