Dicționar de sinonime
Sinonime oblu
Cuvântul „oblu” are următoarele sinonime:
oblu ( adjectiv )
- drept, neted, plan
- abrupt, povârnit
Alte sinonime:
- perpendicular
- pieptiș
- pieziș
- plat
- prăpăstios
- priporos
- râpos
- șes
- vertical
oblu ( adverb )
- drept
- ață
- chiar
- direct
- exact
- întocmai
- neocolit
- precis
- sfoară
- tocmai
Sinonime Apropiate
- fidel - devotat, credincios, statornic, constant, atașat, sigur, precis, exact, întocmai
- întocmai - exact, la fel, aidoma, asemenea, deopotrivă, da, desigur, tocmai, absolut
- povârnit - înclinat, abrupt, aplecat, în pantă, lăsat, prăvălit
- strâmbătate - nedreptate, abuz, injustiție, inechitate
- trimite - a expedia, a transmite, a adresa, a îndrepta către, a delega, a însărcina, a mandata
- vegetație - floră, plante, verdeață, polipi, excrescență, adenoidă
- fidelitate - devotament, constanță, atașament, credință, statornicie, conformitate, precizie, exactitate
- fix - nemișcat, neclintit, stabil, înțepenit, imobil, precis, exact
- greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
- identic - aidoma, întocmai, la fel, congruent, concordant, echivalent
- aidoma - întocmai, aievea, deopotrivă, la fel, veridic
- încă - chiar, tocmai, deja, tot, totuși, mai, în plus, în continuare
- inechitate - nedreptate, injustiție, strâmbătate
- ineluctabil - iminent, inevitabil, fatal, de neocolit
- îmbunătăți - a ameliora, a îndrepta, a remedia
Dex oblu
- oblu2 1 Rindea. 2 Mistrie.
- oblu1, oablă 1-2 Neted (și rotunjit). 3 Drept. 4 ( suprafețe) Plan. 5 ( înălțimi, urcușuri) Aproape vertical abrupt. 6 (Î) în ordine normală, directă. 7 (; ; oameni) Cumsecade. 8 ( mers) Încet și uniform. 9 În linie dreaptă. 10 (; ; în legătură cu verbele de mișcare) Fără înconjur direct. 11 A spune (sau a zice, a grăi) ~ A vorbi deschis, direct. 12 A-i merge cuiva ~ A-i merge bine. 13 Tocmai. 14 Ușor.
- ÓBLU, OÁBLĂ, obli, oable, , I. 1. Care se prezintă ca o linie dreaptă; fără cotituri, drept. ♦ (Despre câmpii) Plan, neted. ♦ (Despre înălțimi, urcușuri) Aproape vertical; abrupt. 2. (Despre mers) Încet și uniform. II. În linie dreaptă; drept; (în legătură cu verbe de mișcare) fără înconjur, fără ocol, direct. – Din oblŭ.
- ÓBLU1 (Regional) În linie dreaptă, drept; (în legătură cu verbe de mișcare) fără înconjur, fără ocol, direct. O sanie cu tălpi de lemn hineca oblu, fără zgomot. C. PETRESCU, R. DR. 143. Se ducea oblu pe drumul prăfuit, gîndindu-se la atîtea și atîtea lucruri. ZAMFIRESCU, R. 223. Deștept copilul geme și oblu-n sus tresare. COȘBUC, P. II 188.
Sinonimul cuvântului oblu