Dicționar de sinonime
Sinonime greșeală
Cuvântul „greșeală” are următoarele sinonime:
greșeală ( substantiv )
- abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire
- inexactitate, incorectitudine
- gafă, prostie
- defect, cusur, neajuns, meteahnă, hibă, scădere, viciu
Alte sinonime:
- deficiență
- imperfecțiune
- insuficiență
- lacună
- lipsă
- slăbiciune
- culpabilitate
- eres
- prihană
- teahnă
- greș
- ponos
- săblaznă
- scandal
- smintă
- rătăceală
- ispită
- scrânteală
Sinonime Apropiate
- culpabilitate - greșeală, abatere, culpă, eroare, păcat, vină, vinovăție
- meteahnă - cusur, neajuns, defect, lipsă, slăbiciune, lacună, scădere, viciu, patimă
- defect - lipsă, scădere, deficiență, imperfecțiune, cusur, meteahnă, hibă, neajuns, beteșug
- eroare - greșeală, inexactitate, neadevăr, erezie, culpă, vină, abatere
- cusur - defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lipsă, lacună, meteahnă, neajuns, scădere
- incorectitudine - eroare, inexactitate, greșeală, neregulă, necinste
- anomalie - abatere, deviere, deturnare, defect, cusur, meteahnă
- beteșug - infirmitate, schilodeală, betejeală, vătămare, cusur, defect, neajuns, meteahnă, boală
- erezie - eres, superstiție, eroare, rătăcire, greșeală, păcat
- sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
- hibă - neajuns, defect, lipsă
- inexactitate - eroare, neadevăr, falsitate, minciună, greșeală
- lacună - lipsă, gol, vid, întrerupere, discontinuitate, lapsus, defect, cusur, neajuns
- neregularitate - abatere, deviere, eroare, greșeală, ondulație, sinuozitate, accident, iregularitate
- neregulă - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, debandadă, abatere, eroare, inexactitate, deviere
Dex greșeală
- greșeală / ~șeli / greși + -eală] 1 Păcat. 2 Faptă, acțiune care constituie o abatere (conștientă sau involuntară) de la adevăr, de la ceea este real, drept, normal, bun (și care poate atrage după sine un rău, o neplăcere). 3 Ceea ce rezultă în urma unei greșeli (2). 4 Fără ~ Perfect. 5 Din ~ Fără intenție. 6 Defect (corporal).
- GREȘEÁLĂ, greșeli, Faptă, acțiune etc. care constituie o abatere (conștientă sau involuntară) de la adevăr, de la ceea ce este real, drept, normal, bun (și care poate atrage după sine un rău, o neplăcere); eroare; ceea ce rezultă în urma unei astfel de fapte, acțiuni etc. ◊ Fără greșeală = perfect. Din greșeală = fără voie, involuntar, neintenționat. – Greși + -eală.
Antonime greșeală
- Greșeală ≠ corectitudine
Sinonimul cuvântului greșeală