Sinonime ocrotitor

Cuvântul „ocrotitor” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• sprijinitor - protector, susținător
• apărător - ocrotitor, protector, reazem, oblăduitor, avocat defensor, (sport) fundaș
• sprijin - ajutor, susținere, ocrotire, reazem, protecție, proptea, pilă, sponsor, protector
• sclipitor - lucitor, scânteietor, scăpărător, deștept, subtil, iscusit, remarcabil
• stâlp - pilon, pilastru, grindă, susținere, sprijin, reazem, protecție, pavăză, fruntaș
• tutore - epitrop, ocrotitor, protector
• gardian - paznic, păzitor, supraveghetor, polițist, sergent, temnicer
• ajutor - sprijin, protecție, asistență, reazem, concurs, ocrotire, tutelă, patronaj, serviciu
• asistență - prezență, participanți, public, auditoriu, ajutor, sprijin, reazem
• binefăcător - sprijinitor, binevoitor, generos, săritor, prielnic, folositor, binevenit, bun, util
• ajutor - auxiliar, susținător, de sprijin, folositor
• sponsor - susținător, garant, protector
• burete - ciupercă, hrib, mănătarcă
• părtini - a favoriza, a avantaja, a proteja, a privilegia, a sprijini
• percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)

Dex ocrotitor

• ocrotitor, ~oare 1-2 , (Cel) care ocrotește (1-2) apărător, protector.
• OCROTITÓR, -OÁRE, ocrotitori, -oare, (Adesea substantivat) Care ocrotește, apără, protejează, ajută; protector. – Ocroti + -tor.
• OCROTITÓR, -OÁRE, ocrotitori, -oare, Care apără, protejează, ajută. apărător, protector, sprijinitor. Sălbăticiunea năvăli speriată pe plai, din adăpostul ocrotitor al desișului de ramuri spinoase și negre. DUMITRIU, N. 148. Învăluindu-l apoi cu o privire ocrotitoare, și-a dres glasul. C. PETRESCU, A. R. 25. Mihai... în timpuri de pace era ca un înger ocrotitor. ISPIRESCU, M. V. 45. ◊ (Adverbial) Ei, bravo, Marioară – făcu tînărul, ocrotitor. REBREANU, R. I 92. ◊ (Substantivat) Păcat că nu mai era secretarul acolo, fiindcă ai fi avut în el un prieten mai vîrstnic și un ocrotitor. PAS, Z. I 304. Împăratul... invoacă pe ocrotitorul familiei sale, pe Ercul. ODOBESCU, S. III 75.
• OCROTITÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care ocrotește; chemat să ia sub ocrotire. /a ocroti + suf. ~tor
• OCROTITÓR2 ~oáre (~óri, ~oare) m. și f. Persoană care ia sub ocrotire (pe cineva sau ceva); protector; apărător. /a ocroti + suf. ~tor
• ocrotitor a. și m. protector.
• OCROTITÓR s. v. apărător.
• OCROTITOR apărător, protector, sprijin, sprijinitor, susținător, (rar) proteguitor, protejator, arca, părtinitor, păzitor, priitor, scutitor, reazem. (El era ~ său în zile de restriște.)

Sinonimul cuvântului ocrotitor

Testează-te!