Dicționar de sinonime
Sinonime orânduială
Cuvântul „orânduială” are următoarele sinonime:
orânduială ( substantiv )
- bir
- dare
- demnitate
- dispoziție
- hotărâre
- impozit
- ordin
- poruncă
- poziție
- rang
- rând
- treaptă
- ordine
- întocmire
- organizare
- regulă
- rânduială
- tocmeală
- tocmire
- orânduire
- așezământ
- disciplină
Sinonime Apropiate
- neregulă - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, debandadă, abatere, eroare, inexactitate, deviere
- deranj - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, tulburare, stânjenire, incomodare
- dezordine - neorânduială, haos, babilonie, debandadă, zăpăceală, harababură, indisciplină, revoltă, răscoală
- disciplină - ordine, rânduială, regulă, supunere, ascultare, conformare, domeniu, ramură, sector
- debandadă - dezordine, neorânduială, haos, brambureală, zăpăceală
- dispoziție - hotărâre, ordin, poruncă, normă, indicație, alcătuire, construcție, constituție, toane
- hotărâre - decret, sentință, poruncă, dispoziție, ordin, edict, ordonanță, decizie, rezoluție
- formație - structură, întocmire, alcătuire, orânduire, nivel, dezvoltare, aranjament, dispunere, așezare
- ierarhie - rang, treaptă, stare, ordine, succesiune, scară
- comandă - ordin, poruncă, dispoziție, conducere, comandament, șefie
- chemare - invitare, poftire, convocare, ordin, apel, dispoziție, poruncă, înclinație, vocație
- regulă - normă, lege, rânduială, uzanță, disciplină, canon
- seamă - socoteală, calcul, cont, număr, sumă, serie, rost, ordine, rânduială
- poziție - situație, așezare, stare, treaptă, rang, ocupație, atitudine, opinie, părere
- regulament - statut, normă, lege, îndreptar, dispoziție
Dex orânduială
- orânduială 1 Ordine. 2 Organizare. 3 ~la de trei Regulă de trei simplă. 4 Fără de ~ Neîntemeiat. 5 Strămutat din ~ Neobișnuit. 6 Exagerat. 7 Cu ~ În mod organizat. 8 Fără bună ~ La întâmplare. 9 Peste ~ Neîncadrat într-o regulă, într-o măsură obișnuită. 10 Afară de ~ Din cale-afară. 11 A pune în (bună) ~ sau a pune ~ A orândui (1). 12 Loc ocupat într-o anumită succesiune rând. 13 Poziție socială. 14 Rang. 15 Din toată ~la De diferite categorii. 16 Alai. 17 Hotărâre. 18 Act care conține o hotărâre. 19 Bir. 20 (Rar) Orânduire socială.
- ORÂNDUIÁLĂ, orânduieli, 1. Rânduială, ordine; întocmire, organizare. ◊ Cu orânduială = în mod organizat, cu rost. ◊ A pune în (bună) orânduială sau a pune orânduială = a orândui. 2. Hotărâre, dispoziție, ordin; act care conține o hotărâre. 3. Orânduire socială. – Orândui + -eală.
- ORÂNDUIÁLĂ, orânduieli, 1. Rânduială, ordine, întocmire, organizare. ◊ Cu orânduială = în mod organizat, cu rost. ◊ A pune în (bună) orânduială sau a pune orânduială = a orândui. 2. Hotărâre, dispoziție, ordin; act care conține o hotărâre. 3. Orânduire socială. – Orândui + -eală.
Antonime orânduială
- Orânduială ≠ debandadă, dezordine