Dicționar de sinonime

Sinonime orânduială

Cuvântul „orânduială” are următoarele sinonime:

orânduială ( substantiv )
  • bir
  • dare
  • demnitate
  • dispoziție
  • hotărâre
  • impozit
  • ordin
  • poruncă
  • poziție
  • rang
  • rând
  • treaptă
  • ordine
  • întocmire
  • organizare
  • regulă
  • rânduială
  • tocmeală
  • tocmire
  • orânduire
  • așezământ
  • disciplină


Sinonime Apropiate

  • neregulă - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, debandadă, abatere, eroare, inexactitate, deviere
  • deranj - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, tulburare, stânjenire, incomodare
  • dezordine - neorânduială, haos, babilonie, debandadă, zăpăceală, harababură, indisciplină, revoltă, răscoală
  • disciplină - ordine, rânduială, regulă, supunere, ascultare, conformare, domeniu, ramură, sector
  • debandadă - dezordine, neorânduială, haos, brambureală, zăpăceală
  • dispoziție - hotărâre, ordin, poruncă, normă, indicație, alcătuire, construcție, constituție, toane
  • hotărâre - decret, sentință, poruncă, dispoziție, ordin, edict, ordonanță, decizie, rezoluție
  • formație - structură, întocmire, alcătuire, orânduire, nivel, dezvoltare, aranjament, dispunere, așezare
  • ierarhie - rang, treaptă, stare, ordine, succesiune, scară
  • comandă - ordin, poruncă, dispoziție, conducere, comandament, șefie
  • chemare - invitare, poftire, convocare, ordin, apel, dispoziție, poruncă, înclinație, vocație
  • regulă - normă, lege, rânduială, uzanță, disciplină, canon
  • seamă - socoteală, calcul, cont, număr, sumă, serie, rost, ordine, rânduială
  • poziție - situație, așezare, stare, treaptă, rang, ocupație, atitudine, opinie, părere
  • regulament - statut, normă, lege, îndreptar, dispoziție

Dex orânduială

  • orânduia 1 Ordine. 2 Organizare. 3 ~la de trei Regulă de trei simplă. 4 Fără de ~ Neîntemeiat. 5 Strămutat din ~ Neobișnuit. 6 Exagerat. 7 Cu ~ În mod organizat. 8 Fără bună ~ La întâmplare. 9 Peste ~ Neîncadrat într-o regulă, într-o măsură obișnuită. 10 Afară de ~ Din cale-afară. 11 A pune în (bună) ~ sau a pune ~ A orândui (1). 12 Loc ocupat într-o anumită succesiune rând. 13 Poziție socială. 14 Rang. 15 Din toată ~la De diferite categorii. 16 Alai. 17 Hotărâre. 18 Act care conține o hotărâre. 19 Bir. 20 (Rar) Orânduire socială.
  • ORÂNDUIÁLĂ, orânduieli, 1. Rânduială, ordine; întocmire, organizare. ◊ Cu orânduială = în mod organizat, cu rost. ◊ A pune în (bună) orânduială sau a pune orânduială = a orândui. 2. Hotărâre, dispoziție, ordin; act care conține o hotărâre. 3. Orânduire socială. – Orândui + -eală.
  • ORÂNDUIÁLĂ, orânduieli, 1. Rânduială, ordine, întocmire, organizare. ◊ Cu orânduială = în mod organizat, cu rost. ◊ A pune în (bună) orânduială sau a pune orânduială = a orândui. 2. Hotărâre, dispoziție, ordin; act care conține o hotărâre. 3. Orânduire socială. – Orândui + -eală.


Antonime orânduială

  • Orânduială ≠ debandadă, dezordine


Sinonimul cuvântului orânduială

Sinonimul cuvântului orânduială


Testează-te!