Dicționar de sinonime

Sinonime comandă

Cuvântul „comandă” are următoarele sinonime:

comânda ( verb )
  1. a ordona, a porunci, a dispune, a rândui
  2. a conduce, a povățui, a îndruma, a controla, a regia
Alte sinonime:
  • pomeni
  • jertfi
  • sacrifica
  • a pomeni
comandă ( substantiv )
  1. ordin, poruncă, dispoziție
  2. conducere, comandament, șefie
Alte sinonime:
  • povață
  • povățuire
  • control
  • reglaj
comanda ( verb )
  1. a ordona, a porunci, a dispune, a rândui
  2. a conduce, a povățui, a îndruma, a controla, a regia
Alte sinonime:
  • a da ordin
  • a da dispoziții
  • a cere
  • a impune
  • a regla
  • a gestiona
  • a decreta
  • a dicta
  • a obliga
  • a necesita
  • a vrea
  • comandă


Sinonime Apropiate

  • șefie - conducere, direcție, comandă
  • hotărâre - decret, sentință, poruncă, dispoziție, ordin, edict, ordonanță, decizie, rezoluție
  • conducere - direcție, îndrumare, administrare, cârmuire, guvernare, ghidare, comandă, stăpânire
  • aranja - a potrivi, a orândui, a întocmi, a rândui, a dispune, a așeza, a sistematiza, a grupa, a ordona
  • cârmă - oiște, proțap, cârmuire, conducere, comandă, guvernare, domnie
  • călăuzi - a conduce, a ghida, a îndruma, a orienta, a povățui, a se lua după, a urma, a asculta de
  • clasa - a aranja, a ordona, a așeza, a clasifica, a dispune, a rândui, a sistematiza, a plasa, a situa
  • comandament - imperativ, cerință, exigență, pretenție, nevoie, poruncă, regulă, normă, lege
  • consiliu - sfat, povață, îndemn, îndrumare, conducere, organ (administrativ)
  • dispune - a hotărî, a decide, a comanda, a ordona, a prescrie, a poseda, a avea, a birui, a bate
  • direcție - sens, orientare, curs, perspectivă, conducere, șefie
  • dirija - a conduce, a călăuzi, a îndruma, a îndrepta, a orienta, a ghida, a povățui
  • dispoziție - hotărâre, ordin, poruncă, normă, indicație, alcătuire, construcție, constituție, toane
  • așezare - aranjament, rânduială, alcătuire, dispunere, plasare, stabilire, ordonare, localitate, sat
  • chemare - invitare, poftire, convocare, ordin, apel, dispoziție, poruncă, înclinație, vocație

Dex comandă

  • comandă1 1-2 Ordin de executare a unei mișcări, a unui exercițiu. 3 Metodă de ~ Impunere a unei decizii personale colaboratorilor, fără a-i consulta în prealabil pe aceștia. 4 Autoritate superioară exercitată de cineva, în special de un șef militar. 5 ~da supremă Statul Major. 6 Post de pază la graniță. 7 A fi de ~ A fi de strajă la graniță. 8 Cerere prin care o persoană, o întreprindere solicită livrarea unui anumit produs, executarea unei lucrări sau prestarea unui serviciu. 9 De ~ Executat după indicațiile date de client. 10 La ~ La cererea cuiva. 11 La momentul potrivit. 12 Intenționat. 13 Fără tragere de inimă. 14 Operație manuală, semiautomată (sau automată), prin care se pune în funcțiune, se reglează sau se oprește un sistem tehnic. 15 Post de ~ Loc unde sunt concentrate organele și aparatele de acționare a unui sistem tehnic. 16 Loc unde stă comandantul trapelor și de unde transmite comanda operațiilor. 17 Punct sau tablou de ~ Loc de unde se execută comenzile și se controlează funcționarea unui sistem tehnic. 18 Ansamblu de aparate a căror acțiune conduce un sistem tehnic. 19 Primărie. 20 Grajduri pentru creșterea cailor de rasă. 21 Șopron mare. 22 Baracă de scânduri făcută de plugar la marginea terenului cultivat de el, în care își ține uneltele sau în care doarme. 23 Loc pe culmile dealurilor și munților unde inginerii pun cruci ca puncte fixe. 24 Femeie desfrânată. 25 Morgă.


Sinonimul cuvântului comandă

Sinonimul cuvântului comandă


Testează-te!