Dicționar de sinonime
Sinonime dispoziție
Cuvântul „dispoziție” are următoarele sinonime:
dispoziție ( substantiv )
- hotărâre, ordin, poruncă, normă, indicație
- alcătuire, construcție, constituție
- toane, chef, gust, aplicație, poftă
Alte sinonime:
- prescripție
- prevedere
- rost
- prescript
- clauză
- porunceală
- așezământ
- carte
- farmuta
- învățătură
- mandat
- orânduială
- orânduire
- pitac
- poruncită
- povelenie
- povelire
- pravilă
- rânduială
- strânsoare
- șart
- tertip
- ucaz
- pricaz
- consemn
- situație
- stare
- voie
- duși
- tendință
- rost prescript
- condiție
- punct
- stipulare
- stipulație
- termen
- tocmeală
- asezământ
- toane voie
- dorință
- plac
- plăcere
- voință
- vrere
- vrută
- ogod
- poftire
- poftit
- poftitură râvnă
- râvnire
- tabiet
- aplecare
- înclinare
- înclinație
- pornire
- stare sufletească
Sinonime Apropiate
- chef - petrecere, ospăț, zaiafet, benchetuială, dorință, poftă, dispoziție, gust, plac
- hotărâre - decret, sentință, poruncă, dispoziție, ordin, edict, ordonanță, decizie, rezoluție
- comandă - ordin, poruncă, dispoziție, conducere, comandament, șefie
- chemare - invitare, poftire, convocare, ordin, apel, dispoziție, poruncă, înclinație, vocație
- gust - sensibilitate, simț (estetic), stil, ținută, înclinație, preferință, predispoziție, pornire, poftă
- prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
- regulament - statut, normă, lege, îndreptar, dispoziție
- sistem - ansamblu, totalitate, angrenaj, structură, ordine, alcătuire, model, tipar, tip
- veselie - voioșie, bună dispoziție, animație, jovialitate, haz, chef, petrecere, bairam
- instrucțiune - directivă, îndrumare, dispoziție, indicație, lămurire
- legiuire - lege, normă, dispoziție, legislație, reglementare, pravilă
- lege - normă, legiuire, pravilă, dispoziție, regulă, tipic, datină, tradiție, obicei
- mandat - împuternicire, delegație, procură, solie, dispoziție, ordin, instrucțiune
- comandament - imperativ, cerință, exigență, pretenție, nevoie, poruncă, regulă, normă, lege
- consemn - ordin, dispoziție, parolă
Dex dispoziție
- dispoziție 1 Așezare a unor elemente într-un anumit loc, într-un anumit fel, într-o anumită ordine. 2 Construcție după un anumit plan. 3 Prevedere obligatorie cuprinsă într-o lege sau într-un regulament. 4 Măsură sau hotărâre luată de un organ ierarhic superior și obligatorie pentru organul în subordine dispunere, orânduială, orânduire, ordine, rostire, regulație. 5 Organ de ~ Organ care hotărăște. 6 În ~ (sau la, spre sau, , în ~ia) Pregătit să îndeplinească ordinele sau dorințele cuiva. 7 La bunul plac al cuiva. 8 La îndemâna cuiva (spre a fi de folos). 9 A fi (sau a sta, a se afla ) la ~ia cuiva A fi gata să satisfacă dorințele, ordinele cuiva. 10 Înclinare (naturală) spre... 11 Dorință. 12 Intenție (momentană) de a face un lucru. 13 Stare sufletească (bună sau rea). 14 Sentiment. 15 Ordonare a părților unui discurs, ale unei compoziții
- DISPOZÍȚIE, dispoziții, 1. Prevedere obligatorie cuprinsă într-un act normativ; măsură sau hotărâre luată de un organ ierarhic superior și obligatorie pentru organul în subordine. ◊ La dispoziție = la îndemână. ◊ A fi (sau a sta, a se afla etc.) la dispoziția cuiva = a fi gata să satisfacă dorințele, ordinele cuiva. 2. Așezare a unor elemente într-un anumit loc, într-un anumit fel, într-o anumită ordine; alcătuire, construcție după un anumit plan. 3. Stare sufletească (bună sau rea); dorință (momentană) de a face un anumit lucru. 4. (La ) Aptitudini. – Din disposition, dispositio, -onis.
Sinonimul cuvântului dispoziție