Dicționar de sinonime

Sinonime ostoi

Cuvântul „ostoi” are următoarele sinonime:

ostoi ( verb )
  • a alina
  • a calma
  • a conteni
  • a curma
  • a domoli
  • a îmblânzi
  • a înceta
  • a liniști
  • a ogoi
  • a opri
  • a potoli
  • a sfârși
  • a sta
  • a tempera
  • a termina
  • a ușura
  • a ostoia
  • ostoi


Sinonime Apropiate

  • alina - a potoli, a calma, a domoli, a îmblânzi, a liniști, a ușura, a tempera, a consola
  • înceta - a conteni, a se opri, a sista, a suspenda, a întrerupe, a curma, a termina, a sfârși, a dispărea
  • domoli - a liniști, a potoli, a modera, a tempera, a calma, a îmblânzi, a astâmpăra, a înfrâna, a struni
  • îmblânzi - a domestici, a supune, a domoli, a calma, a liniști, a potoli
  • conteni - a înceta, a se curma, a întrerupe, a opri, a termina
  • potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
  • tempera - a potoli, a liniști, a modera, a domoli, a reține, a înfrâna
  • îmbuna - a îmblânzi, a îndupleca, a liniști, a împăca, a potoli, a calma
  • înmuia - a uda, a umezi, a îmbiba, a potoli, a domoli, a calmă, a liniști, a atenua, a slăbi
  • întrerupe - a opri, a curma, a suspenda, a conteni, a sista, a tăia, a înceta
  • calma - a domoli, a liniști, a potoli
  • curma - a înceta, a opri, a termina, a întrerupe, a stăvili, a suprima
  • necontenit - continuu, neîncetat, neîntrerupt, necurmat, permanent, veșnic, întruna, neostoit, nepregetat
  • astâmpărat - așezat, liniștit, cuminte, potolit, temperat, ogoit
  • sfârși - a termina, a încheia, a isprăvi, a pune capăt, a înceta, a fini, a muri, a deceda, a dispera

Dex ostoi

  • ostoi1 1 Potolire. 2 Un ~ de ploaie Ploaie repede și de scurtă durată.
  • ostoi2 , ~tui, us~, ~teia, ~tia, ~ia, usteia, ustoia / ~iesc și ostoi / оустоюти] 1-2 (; senzații, sentimente, stări sufletești ) A (se) atenua. 3-4 (; oameni) A (se) liniști. 5 A alina. 6 A înceta. 7 A se opri din fermentat. 8 A se coace. 9 A de deshidrata.
  • OSTOÍ, ostoiesc, IV. ( și ) 1. și A (se) potoli, a (se) domoli, a (se) calma. 2. și A înceta, a se opri; a se termina. – Din ustojati.
  • OSTOÍ, osloiesc, IV. (Popular) A se potoli, a se domoli, a se alina, a se liniști, a se calma. Chirilă Păun pică tocmai cînd Florica aprindea lampa, abia puțin după ce se ostoise discuția. REBREANU, R. I 280. ◊ Femeia îl ostoia, tîrîndu-l de mînă. REBREANU, R. I 177. Noi trîndavi nu sîntem, și nici cele guri n-avem de ostoit. VLAHUȚĂ, CL. 64. – și: ostói (TEODORESCU, P. P. 83). – Variante: ostoiá (SADOVEANU, O. I 262) I, ostoví (PĂSCULESCU L. P. 129) IV.
  • A SE OSTOÍ mă ~iésc intranz. pop. 1) (despre persoane) A ajunge în stare de liniște; a căpăta (din nou) calmul; a se liniști; a se calma. 2) (despre acțiuni sau procese) A pierde din intensitate; a se ogoi; a se potoli; a se domoli. /<sl. ustojati
  • A OSTOÍ ~iésc tranz. A face să se ostoiască. /<sl. ustojati
  • ostoì v. V. osteì: negru-mi ostoia, de spume mă curăța POP.
  • ostóĭ n., pl. inuz. oaĭe saŭ urĭ. Vest. Potolire, alinare.
  • ortoi ostoi2
  • ostăvi ostoi2


Sinonimul cuvântului ostoi

Sinonimul cuvântului ostoi


Testează-te!