Dicționar de sinonime
Sinonime păcălire
Cuvântul „păcălire” are următoarele sinonime:
păcălire ( substantiv )
- înșelare
- ademenire
- amăgire
- înșelăciune
- înșelătorie
- momire
- păcăleală
- păcălit
- prostire
- prostit
- trișare
- iluzionare
- păcală
- celșag
- celuială
- celuire
- mâgliseală
- mâglisire
- măglisitură
- prilăstire
- pingelire
- pingeluială
- pingeluire
- migliseală
Sinonime Apropiate
- cacealma - păcăleală, înșelătorie
- decepție - dezamăgire, deziluzie, înșelare
- dus - absent, îngândurat, preocupat, absorbit, pierdut, păcălit, ademenit, amăgit, prostit
- amăgeală - amăgire, momeală, minciună, mistificare, înșelare
- tentație - ademenire, ispită, momeală, atracție, seducție
- tripotaj - escrocherie, potlogărie, înșelătorie
- falsitate - neadevăr, inexactitate, înșelătorie, denaturare, plăsmuire, escamotare, minciună, deformare, ipocrizie
- farsă - piesă (veselă), comedie, glumă, păcăleală, festă, ghidușie
- festă - farsă, păcăleală
- ghidușie - glumă, năzbâtie, poznă, ștrengărie, farsă, festă, păcăleală, renghi, șotie
- hetairă - curtezană, damă, prostituată
- iluzie - închipuire, nălucire, amăgire, fantezie, nălucă, miraj
- impostură - escrocherie, șarlatanie, înșelătorie, fraudă, pungășie
- ispită - tentație, ademenire, seducție, păcat, greșeală
- mascaradă - prefăcătorie, farsă, duplicitate, ipocrizie, viclenie, glumă, festă, păcăleală, caraghioslâc
Dex păcălire
- păcălire 1-2 Inducere în eroare prin viclenie sau minciună (pentru a trage un folos sau) pentru a se amuza înșelare, amăgire, păcăleală (1-2), păcălit1 (1-2), păcălitură (1-2), pingelire, pingeluire. 3 Apreciere greșită într-o împrejurare de către cineva în propria defavoare înșelare, păcăleală (3), păcălit1 (3), păcălitură (3). 4 Uneltire. 5 Păcăleală (4).
- PĂCĂLÍRE, păcăliri, Acțiunea de a (se) păcăli și rezultatul ei; păcăleală, păcălit1. – păcăli.
- PĂCĂLÍRE Acțiunea de a (se) păcăli și rezultatul ei; păcăleală. (În forma regională pîcîlire) Pîrilire de leliță Cere plată o guriță. ALECSANDRI, T. I 263. – Variantă: (regional) pîcilire
- păcăli 1-2 (; oameni) A induce în eroare prin viclenie sau minciună, (pentru a trage un folos sau) pentru a se amuza a înșela, a amăgi, a pingeli, a pingelui. 3 A aprecia greșit într-o împrejurare, în defavoarea sa a se înșela. 4 (Î) A unelti împotriva cuiva.
- PĂCĂLÍ, păcălesc, IV. A induce pe cineva în eroare, printr-o viclenie sau printr-o minciună, pentru a trage un folos sau pentru a se amuza; a înșela, a amăgi, a trage pe sfoară. ♦ A-și greși socotelile; a aprecia greșit, a se înșela. –
Sinonimul cuvântului păcălire