Dicționar de sinonime
Sinonime peșcheș
Cuvântul „peșcheș” are următoarele sinonime:
peșcheș ( substantiv )
- atenție
- cadou
- dar
- haraci
- surpriză
- tribut
- mită
- plocon
- peșchiș
Sinonime Apropiate
- cadou - dar, plocon, atenție, peșcheș mită
- bacșiș - atenție, cadou, șperț, mită
- haraci - tribut, dare, impozit
- dar - însă, ci, totuși, iar, darămite, cadou, prinos, ofrandă, atenție
- prag - poartă, ușă, limită, banc, val (de nisip)
- prerogativă - atribuție, competență, drept, privilegiu
- prudență - prevedere, precauție, atenție, vigilență, circumspecție
- regularitate - ritmicitate, uniformitate, sistematizare
- sinistrat - calamitate, oropsit
- slujbă - funcție, serviciu, post, îndeletnicire, plasament, sarcină, misiune, atribuție
- stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
- străjui - a păzi, a apăra, a veghea, a limita, a se mărgini
- strâmta - a îngusta, a restrânge, a limita
- șperț - mită, ciubuc, bacșiș, rușfet
- temenea - reverență, plecăciune, închinăciune, ploconeală
Dex peșcheș
- peșcheș 1 Plocon. 2-3 A da (sau a duce) pe cineva ~ (cuiva) (A preda sau) a duce pe cineva prins, legat. 4 A preda pe cineva dușmanului. 5 Dar anual, în bani sau în natură, pe care domnii țărilor române îl ofereau Porții Otomane împreună cu haraciul. 6 Haraci. 7 Bunuri din care se compunea acest dar. 8 Dar oferit de domnii țărilor române sultanului sau altor demnitari turci cu ocazia bairamului bairamalâc.
- PEȘCHÉȘ, peșcheșuri, 1. (, și ) Plocon, dar, cadou. ◊ A da (sau a duce) pe cineva peșcheș (cuiva) = a preda (sau a duce) pe cineva prins, legat; a preda pe cineva dușmanului. 2. Dar anual, în bani sau în natură, pe care domnii Țărilor Române îl ofereau Porții Otomane (împreună cu haraciul); haraci; (la ) bunurile din care consta acest dar. ♦ Dar oferit de domnii Țărilor Române sultanului sau altor demnitari turci cu ocazia bairamului. – Din peșkeș.
- PEȘCHÉȘ, peșcheșuri, 1. (, și ) Plocon, dar, cadou. ◊ A da (sau a duce) pe cineva peșcheș (cuiva) = a preda (sau a duce) pe cineva prins, legat; a preda pe cineva dușmanului. 2. Dar anual, în bani sau în natură, pe care domnii țărilor române îl ofereau Porții Otomane (împreună cu haraciul); haraci; (la ) bunurile din care consta acest dar. ♦ Dar oferit de domnii țărilor române sultanului sau altor demnitari turci cu ocazia bairamului. – Din peșkeș.