Sinonime șperț

Cuvântul „șperț” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• mituială - mită, șperț, ciubuc
• bacșiș - atenție, cadou, șperț, mită
• prag - poartă, ușă, limită, banc, val (de nisip)
• regularitate - ritmicitate, uniformitate, sistematizare
• sinistrat - calamitate, oropsit
• stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
• străjui - a păzi, a apăra, a veghea, a limita, a se mărgini
• strâmta - a îngusta, a restrânge, a limita
• totalitate - total, întregime, sumă, ansamblu, unanimitate, universalitate
• tragedie - piesă, dramă, operă dramatică, dezastru, calamitate, catastrofă, nenorocire, durere
• țărmuri - a mărgini, a limita
• vârf - culme, creastă, pisc, extremitate, capăt
• fidelitate - devotament, constanță, atașament, credință, statornicie, conformitate, precizie, exactitate
• flagel - nenorocire, dezastru, pacoste, calamitate, boală, epidemie, ciumă
• frontieră - graniță, hotar, demarcație, limită

Dex șperț

• șperț 1 Recompensă ilicită (în bani sau în daruri) dată cuiva sau pretinsă de cineva în schimbul unui serviciu (necinstit și ilegal) șpagă1 (1-2). 2-3 Șperțuială (1-2).
• ȘPERȚ, sperțuri, 1. (De obicei construit cu verbe ca „a da”, „a lua”, „a primi”) Mită, mituială. 2. Șperțuială. – Din Sperrzeug „mănunchi de șperacle”.
• ȘPERȚ, șperțuri, 1. (De obicei construit cu verbe ca „a da”, „a lua”, „a primi”) Sumă de bani sau daruri primite de cineva sau oferite, incorect și ilegal, cuiva, pentru a-i câștiga bunăvoința, în special pentru a-l determina să-și îndeplinească (mai cu râvnă) sau să-și încalce obligațiile de serviciu; mită, mituială. 2. Șperțuială. – Din Sperrzeug „mănunchi de șperacle”.
• ȘPERȚ, șperțuri, Sumă de bani dată cuiva în schimbul unui serviciu neonest și ilegal; mită. S-au dus toți soldații... toți soldații... de la care luase șperț, pe care-i bătuse, îi suduise... îi trîntise prin gloduri, le furase mîncarea și solda. CAMILAR, N. I 396. Totul era în regulă cu iscălitură și pecete adevărată, cu șperțul achitat dinainte, cu proptele pe care nu putea să le urnească nimeni. PAS, Z. II 173.
• ȘPERȚ bacșis, mită (< germ. Spervzeng)
• ȘPERȚ ~uri n. pop. Sumă în bani sau alte valori materiale date cuiva sau primite de cineva în schimbul unui serviciu. (ilegal); mită. /<germ. Sperrzeug
• șperț n., pl. urĭ (probabil germ. introdus de Jidanĭ după războĭu mondial. Îl aŭ și Bulgariĭ). Iron. Mită, șpagă.
• ȘPERȚ s. v. mită.

Sinonimul cuvântului șperț

Testează-te!