Dicționar de sinonime
Sinonime pendula
Cuvântul „pendula” are următoarele sinonime:
pendula ( verb )
- a legăna
- a oscila
- a balansa
- pendulă
Sinonime Apropiate
- clătina - a balansa, a clăti, a oscila, a legăna, a bascula, a bălăbăni, a bâțâi, a pendula, a se împletici
- balans - pendulare, oscilare, clătinare, legănare
- bălăbăneală - legănare, clătinare, oscilare, pendulare
- legăna - a oscila, a balansa, a clătina, a se amăgi, a se înșela
- legănat - oscilant, clătinat, balansat, tărăgănat, lent
- cumpăni - a cântări, a echilibra, a compensa, a pondera, a se legăna, a balansa, a se clătina, a șovăi, a oscila
- bascula - a oscila, a se legăna, a șovăi, a fi indecis
- clăti - a clătina, a legăna, a balansa, a clinti, a zdruncina, a deplasa, a limpezi (rufe)
- șovăi - a ezita, a se codi, a pregeta, a sta în cumpănă, a oscila, a fluctua, a se împletici, a se clătina
- șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
- fluctua - a oscila, a varia, a se schimba, a fi instabil, a fi mobil
- fluctuație - oscilație, instabilitate, variație, nestatornicie, mobilitate, inconsecvență
- flutura - a fâlfâi, a clătina, a legăna, a agita, a mișca, a vântura
- hâțâi - a clătina, a zgâlțâi, a balansa
- inconsecvent - nestatornic, schimbător, capricios, inconstant, oscilant, instabil, nehotărât, neserios, labil
Dex pendula
- pendula 1 ( pendule) A se mișca alternativ, la intervale regulate și în sensuri opuse a oscila (1). 2 (; alte obiecte, oameni) A face mișcări lente, asemănătoare cu acelea ale pendulului (3), alternativ în direcții opuse a se balansa, a se legăna. 3 (; rar; populații) A migra mereu dintr-un loc în altul și înapoi, la anumite intervale de timp. 4 (; oameni) A trece ușor de la o stare la alta, a fi instabil a oscila. 5 (; oameni) A nu putea să ia o hotărâre.
- PENDULÁ, pendulez, I. (Despre pendule) A face mișcări oscilatorii (lente) de o parte și de alta a poziției de echilibru; a oscila; (despre alte obiecte) a face mișcări (lente) asemănătoare cu acelea ale pendulului; (despre ființe sau părți ale corpului lor) a se legăna, a se mișca alternativ într-o parte și în alta. ♦ (Despre oameni) A trece ușor de la o stare la alta; a fi instabil, nehotărât; a oscila. – Din pendul.
- PENDULÁ, pendulez, I. (Despre un pendul) A face mișcări oscilatorii (lente); (despre alte lucruri) a face mișcări (lente) asemănătoare cu acelea ale pendulului; a se legăna, a se pleca într-o parte și într-alta; a oscila. () Peste valurile lui alte valuri de oameni au trecut, dintr-o parte în alta și înapoi, pendulînd între răsărit și apus. BOGZA, C. O. 411.
- PENDULÁ I. A avea mișcări oscilatorii; a se balansa, a oscila. ♦ A fi nehotărât. .