Dicționar de sinonime

Sinonime petrecător

Cuvântul „petrecător” are următoarele sinonime:

petrecător ( substantiv )
  • chefliu
  • petrecăreț
  • cât
  • însoțitor
  • tovarăș
  • trăitor
  • petrecător
petrecător ( adjectiv )
  • efemer
  • pieritor
  • schimbător
  • temporar
  • trecător
  • vremelnic
  • chefliu
  • petrecăreț


Sinonime Apropiate

  • temporar - vremelnic, provizoriu, tranzitoriu, trecător, momentan
  • fugar - fugitiv, trecător, fugaci, efemer, pasager, fugit, evadat, dezertor
  • fugitiv - trecător, efemer, fugar, sumar, rapid, superficial
  • pieritor - muritor, efemer, fragil, plăpând
  • pieton - trecător, pasager
  • flotant - plutitor, nestabil, trecător, pasager
  • mișcător - instabil, mobil, variabil, schimbător, emoționant, impresionant, duios, răscolitor, vibrant
  • nestatornic - mișcător, instabil, schimbător, variabil, capricios, inconstant, inconsecvent, inegal, neserios
  • benign - curabil, vindecabil, ușor, trecător
  • caduc - trecător, șubred
  • călător - drumeț, voiajor, trecător, pasager, nomad, migrator, nestabil
  • chefliu - petrecăreț
  • pacoste - neajuns, bucluc, belea, necaz, neplăcere, mizerie, catastrofă, dezastru, potop
  • pănură - dimie, aba, postav, stofă, fel, gen, categorie
  • pepinieră - crescătorie, școală

Dex petrecător

  • petrecător, ~oare 1-2 , (Persoană) care conduce pe cineva însoțitor 3-4 , (Persoană) care însoțește un mort până la groapă. 5-6 , (Persoană) care trăiește undeva, într-un anumit fel trăitor 7-8 , Petrecăreț (3-4). 9 Distractiv. 10 (; fenomene, acțiuni ) Care durează puțin efemer 11 Care trece repede efemer 12 Cât. 13 Tiv la saci sau la haine, prin care se introduce șnurul pentru strâns la gură.
  • PETRECĂTÓR, -OÁRE, petrecători, -oare, , și 1. ( și ) Petrecăreț. 2. (Persoană) care trăiește (undeva sau într-un anumit fel); trăitor. 3. (Persoană) care însoțește, conduce pe cineva. – Petrece + -ător.
  • PETRECĂTÓR, -OÁRE, petrecători, -oare, Care petrece, căruia îi place să petreacă. ♦ (învechit) Care se află undeva în mod trecător. Un celebru diplomat, francez de origină și petrecător în misiune politică la Viena, scria către un englez. HASDEU, I. V. 257.
  • petrecător m. cel ce petrece pe un mort.
  • PETRECĂTÓR s. v. cât, însoțitor, tovarăș.
  • PETRECĂTÓR adj. v. efemer, pieritor, schimbător, temporar, trecător, vremelnic.
  • PETRECĂTÓR adj., s. v. chefliu, petrecăreț.
  • petrecător CÎT. ÎNSOȚITOR. TOVARĂȘ.
  • petrecător CHEFLIU. EFEMER. PETRECĂREȚ. PIERITOR. SCHIMBĂTOR. TEMPORAR. TRECĂTOR. VREMELNIC.


Sinonimul cuvântului petrecător

Sinonimul cuvântului petrecător


Testează-te!