Dicționar de sinonime

Sinonime plic

Cuvântul „plic” are următoarele sinonime:

plic ( substantiv )
  • copertă


Sinonime Apropiate

  • pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
  • practicabil - aplicabil, util, posibil, accesibil, utilizabil
  • practica - a exercita, a profesa, a aplica
  • problemă - chestiune, subiect, temă, dificultate, complicație, greutate
  • răspunde - a replica, a riposta, a da răspuns, a corespunde, a satisface, a se potrivi, a garanta, a da socoteală, a fi responsabil
  • scoarță - coajă, copertă, covor, cuvertură
  • scuzabil - motivabil, aplicabil, justificabil, scuzați!, pardon!, scuze!
  • searbăd - fad, insipid, monoton, plictisitor, inexpresiv
  • sinuos - șerpuit, cotit, în zig-zag, complicat, încâlcit
  • șaradă - ghicitoare, enigmă, rebus, complicație, încâlceală, mister
  • șicana - a sâcâi, a plictisi, a deranja, a indispune, a face mizerii
  • tortură - caznă, chinuire, supliciu, suferință, calvar, canon, schingiuire
  • tracasa - a hărțui, a sâcâi, a plictisi, a indispune, a enerva
  • fad - nesărat, fără gust, searbăd, insipid, anost, banal, inexpresiv, plicticos
  • fastidios - plictisitor, respingător, searbăd, anost

Dex plic

  • plic2 pleu
  • plic1 1 Obiect confecționat din hârtie împăturită într-un mod special, în forma unui buzunar și lipită pe trei părți, în care se introduc scrisori, acte , de obicei în vederea expedierii lor prin serviciul poștal. 2 Plic1 (1) considerat împreună cu scrisoarea, actele pe care le conține. 3 Punguliță specială care se închide lipindu-se, pecetluindu-se la gură și care servește ca ambalaj pentru diverse produse comerciale folosite în cantități mici. 4 Punguliță considerată împreună cu conținutul ei.
  • PLIC, plicuri, Obiect confecționat dintr-o hârtie împăturită în chip special și lipită pe trei părți, pentru a închide o scrisoare, un act etc. (în vederea expedierii lor); obiectul împreună cu scrisoarea, actul etc. pe care le conține. – Din plíkos, plico.
  • PLIC, plicuri, Obiect făcut dintr-o hîrtie împăturită în chip special și lipită din trei părți, pentru a închide o scrisoare; hîrtia împreună cu scrisoarea pe care o conține. La amiază un soldat ii aduse un plic. BART, E. 214. Masinca își șterse repede pe șorț mîinile umede, luă plicul și citi. BASSARABESCU, V. 12. Un dorobanț îi aduse un plic în care găsi permutarea lui la o altă plasă. NEGRUZZI, S. I 111.
  • PLIC ~uri n. Pachet de hârtie de formă, mai ales, dreptunghiulară pentru expedierea scrisorilor. /<ngr. plíkos, it. plico
  • plic n. hârtie îndoită ce servă de înveliș: pune scrisoarea în plic. .


Sinonimul cuvântului plic

Sinonimul cuvântului plic


Testează-te!