Dicționar de sinonime

Sinonime plocon

Cuvântul „plocon” are următoarele sinonime:

plocon ( substantiv )
  • atenție
  • cadou
  • compliment
  • dar
  • închinăciune
  • jertfă
  • mătanie
  • ofrandă
  • plecăciune
  • ploconeală
  • prinos
  • reverență
  • surpriză
  • temenea
  • bir
  • dare
  • impozit
  • bairamlâc
  • danie
  • rodină
  • poclon


Sinonime Apropiate

  • temenea - reverență, plecăciune, închinăciune, ploconeală
  • închinăciune - rugăciune, rugă, închinare, plecăciune, compliment, reverență, temenea
  • compliment - omagiu, elogiu, măgulire, flatare, reverență, temenea, plecăciune, salutări, urări
  • dar - însă, ci, totuși, iar, darămite, cadou, prinos, ofrandă, atenție
  • mătanie - închinăciune, reverență
  • cadou - dar, plocon, atenție, peșcheș mită
  • contribuție - impozit, dare, bir, parte, cotă, aport, ofertă, ofrandă, obol
  • sacrificiu - jertfă, ofrandă dăruire, sacrificare
  • umilire - ascultare, supunere, ploconire, înjosire, jignire, degradare, desconsiderare
  • genuflexiune - îngenunchere, ploconeală, obediență, supunere
  • haraci - tribut, dare, impozit
  • impozit - bir, contribuție, datorie, dare, dajdie
  • jertfă - sacrificiu, ofrandă, sânge, jertfire, victimă
  • migală - grijă, scrupul, meticulozitate, atenție, scrupulozitate, piguleală, răbdare, stăruință, perseverență
  • bacșiș - atenție, cadou, șperț, mită

Dex plocon

  • plocon 1 Ofrandă adusă divinității. 2 (În Evul Mediu; în țările române) Dar omagial intrând în obligațiile vasalilor către Poartă sau a supușilor către curtea domnească ori către stăpânul moșiei. 3 (În Evul Mediu; în țările române; ~ de nume) Denumire generică dată unor daruri și unor dări, devenite în timp obligații ale birnicilor. 4 Ceea ce se dă cuiva în schimbul unui serviciu sau pentru a obține o favoare, un privilegiu. 5 Dar. 6-7 A duce (sau a aduce, a trimite, a încredința pe cineva) ~ (cuiva) sau (rar) a se duce ~ (A preda pe cineva cuiva sau) a se preda. 8 A duce cuiva pe cineva nedorit. 9 A-i pica ~ A-i veni cuiva pe neașteptate ceva sau cineva nesuferit. 10 Dar care se dă nașilor la nuntă, la botez, miresei ori tinerilor căsătoriți la nuntă 11 Plecăciune. 12 Mătanie.
  • PLOCÓN, plocoane, 1. (În timpul dominației otomane în Țările Române) Dar făcut în semn de recunoaștere a suzeranității otomane. 2. Dar, cadou (oferit pentru a obține o favoare). ◊ A duce (sau a aduce, a trimite etc. pe cineva) plocon (cuiva) = a prezenta pe cineva cuiva, a pune pe cineva în fața cuiva. ♦ Dar care se dă nașilor (la nuntă, la botez sau în anumite ocazii). 3. Jertfă, ofrandă. 4. (Și în sintagma plocon de nume) Denumire dată, în Evul Mediu, în Țările Române, unor dări. sau daruri, devenite apoi obligații ale birnicilor. – Din poklonŭ.


Sinonimul cuvântului plocon

Sinonimul cuvântului plocon


Testează-te!