Sinonime pocitanie

Cuvântul „pocitanie” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• sluțenie - pocitanie, urâțenie
• stârpitură - pocitanie, avorton, lepădătură, pitic
• bâzdâganie - dihanie, monstru, ciudățenie
• poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
• povestire - istorisire, narațiune, poveste, expunere, relatare, basm
• proză - narațiune, povestire, epică, platitudine, banalitate, prozaism
• istorie - povestire, narațiune, evocare, pățanie, poznă, încurcătură
• lepădătură - avorton, secătură, netrebnic, derbedeu, pușlama, stârpitură, căzătură, otreapă, loază
• minunăție - ciudățenie, bazaconie, năzdrăvănie, poznă, comedie, drăcie
• narațiune - povestire, istorisire, relatare, expunere
• avorton - stârpitură, lepădătură, jigodie
• bazaconie - ciudățenie
• cruzime - neomenie, sălbăticie, ferocitate, banditism, barbarie, monstruozitate
• curiozitate - interes, dorință, indiscreție, insinuare, ciudățenie, năzdrăvănie, bizarerie, bazaconie, drăcie
• drăcie - minunăție, ciudățenie, bazaconie, drăcărie, ștrengărie, poznă, blestemăție, năzbâtie, drăcovenie

Dex pocitanie

• pocitanie / : ~ii, ~tănii / pocit2 + -anie] 1 Ființă diformă, slută, hidoasă, desfigurată pocitură (4). 2 Monstru. 3 (; pociganie) Fiară sălbatică dihanie, jivină. 4 Lucru, fapt ieșit din comun, bizar, ciudat bizarerie, ciudățenie. 5 (; pociganie, pocicanie) Poznă. 6 Vorbă de duh. 7 Glumă. 8 Snoavă. 9 Relatare mincinoasă. 10 Prevestire nefastă.
• POCITÁNIE, pocitanii, Ființă diformă, slută, hidoasă, desfigurată; pocitură, sluțenie, monstru. ♦ Lucru bizar, ciudat; bazaconie, ciudățenie. – Pocit + -anie.
• POCITÁNIE, pocitanii, 1. Ființă schimonosită, slută, diformă; sluțenie, monstru. O rupse la fugă d-acolo, strigînd, că ce pocitanie mai este și acela care doarme între straturile ei de flori. VISSARION, B. 26. Mergînd ei o bucată numai iată ce vede Harap-Alb altă băzdăganie și mai și: o pocitanie de om umbla cu arcul după vînat paseri. CREANGĂ, P. 244. 2. Lucru groaznic, oribil; urîțenie, împărăteasa dete un țipet și se deșteptă... Spuse împăratului pocitania de vis și rămase și el înmărmurit de groază. ISPIRESCU, L. 133. Ce cumplită tortură este... a asculta o dată sau de două ori pe săptămînă asemenea pocitanii. NEGRUZZI, S. I 304.
• POCITÁNIE ~i f. v. POCITURĂ. /pocit + suf. ~anie
• pocitanie f. 1. ființă pocită: pocitania pământului ISP.; 2. fig. ceva bizar, monstruos: spuse înpăratului pocitania de vis ISP.
• 2) pocitánie f. (vsl. počitanie, citire). Dos. Cant. Povestire, Versiune. Citat.
• 1) pocitánie f. (d. pocit). Persoană foarte urîtă, monstru: cine-ĭ pocitania asta?

Antonime pocitanie

• Pocitanie ≠ mândrețe

Sinonimul cuvântului pocitanie

Testează-te!