Dicționar de sinonime
Sinonime poteraș
Cuvântul „poteraș” are următoarele sinonime:
poteraș ( substantiv )
- pripon
- țăruș
- arnăut
- nefer
Sinonime Apropiate
- țăruș - pripon, par, stâlp
- sterp - sterii, neproductiv, nefertil, neroditor, arid, pustiu, uscat, dezolant, zadarnic
- steril - sterp, sec, neproductiv, nefertil, deșert, zadarnic, inutil, infructuos, van
- fatalitate - soartă, destin, ursită, predestinare, menire, nenorocire, nefericire, ghinion, prăpăd
- nenoroc - nefericire, neșansă, necaz, ghinion, belea
- nenoroci - a neferici, a distruge, a năpăstui
- nenorocire - nefericire, nenoroc, năpastă, pacoste, belea, necaz, neplăcere, bucluc, încurcătură
- nenorocit - nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, mizer, nevoiaș, mișel, dezolat, trist
- nenorocos - nefericit, rău, nefast, ghinionist, păgubos
- becață - sitar, sităruș
- belea - necaz, neajuns, neșansă, nefericire, mizerie
- lega - a înnoda, a uni, a reuni, a împreuna, a îmbina, a asocia, a pansa, a bandaja, a obloji
Dex poteraș
- poteraș 1 Persoană înarmată care făcea parte dintr-o poteră (1) nefer. 2 Gonaci la vânătoare. 3 (; ; potireș) Copil ștrengar. 4 Arac cu capetele ramificate în formă de „V”, care susține vița de vie încărcată cu struguri. 5 (; potereaș) Țăruș pe care se leagă funia cu care se priponește un cal pripon, stănog. 6 Rădăcini și parte de jos a tulpinii plantelor de cultură rămase în pământ după secerat sau după tăiatul porumbului. 7 (; potiraș) Lăstar crescut din rădăcina pomilor. 8 (; potireș) Lemn mic. 9 Om foarte mic, scund.
- POTERÁȘ, poterași, (În trecut; în Țările Române) Persoană înarmată care facea parte dintr-o poteră. – Poteră + -aș.
- POTERÁȘ, poterași, Persoană înarmată care făcea parte dintr-o poteră. – Poteră + -aș.
- POTERÁȘ, poterași, (Învechit și popular) Om înarmat (mai ales amăut) care făcea parte din poteră. Am început să cutreier pădurea, cînd ca haiduc, cînd ca poteraș. GALACTION, O. I 13. Au fost sculați în puterea nopții de un ceauș care venise cu șase poterași și bătuseră cu flintele în poarta curții. CAMIL PETRESCU, O. I 136. Măi băieți, măi poterași, De sînteți voi de-a mei frați, Puneți masa și mîncați. ȘEZ. VII 147. – Variantă: potiráș (ALECSANDRI, P. P. 89)
- POTERÁȘ ~i m. ist. Mercenar dintr-o poteră. /poteră + suf. ~aș
- poteraș m. od. sbir, mai ales arnăut, călare, înarmat, cu haine verzi deschise.
- poteráș m. (d. poteră). Om care face parte din poteră.
- potereaș poteraș
- potereșe poteraș
- potiraș1 poteraș