Dicționar de sinonime
Sinonime nenoroci
Cuvântul „nenoroci” are următoarele sinonime:
nenoroci ( verb )
- a neferici
- a distruge
- a năpăstui
Alte sinonime:
- neferici
- distruge
- a [se] distruge
- a [se] prăpădi
- a [se] ticăloși
- a [se] ruina
Sinonime Apropiate
- nenorocit - nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, mizer, nevoiaș, mișel, dezolat, trist
- fatalitate - soartă, destin, ursită, predestinare, menire, nenorocire, nefericire, ghinion, prăpăd
- nenorocire - nefericire, nenoroc, năpastă, pacoste, belea, necaz, neplăcere, bucluc, încurcătură
- bântui - a pustii, a nimici, a distruge, a asupri, a oprima, a năpăstui, a oropsi, a prigoni, a tiraniza
- pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
- potopi - a îneca, a inunda, a prăpădi, a copleși, a invada, a pustii, a nimici, a distruge
- râu - neajuns, neplăcere, dezavantaj, nenorocire, suferință, chin
- sărac - nevoiaș, sărman, calic, oropsit, necăjit, strâmtorat, mizer, biet, nenorocit
- secera - a recolta, a decima, a distruge
- sfărâma - a sparge, a zdrobi, a fărâma, a risipi, a distruge, a zobi, a se zbuciuma, a se chinui
- sinistru - oribil, lugubru, odios, groaznic, funest, dezastru, catastrofă, nenorocire
- stârpi - a distruge, a nimici, a lichida, a eradica
- tragedie - piesă, dramă, operă dramatică, dezastru, calamitate, catastrofă, nenorocire, durere
- ucide - a omorî, a răpune, a doborî, a asasina, a distruge, a achita
- zvânta - a usca, a zbici, a slei, a epuiza, a distruge
Dex nenoroci
- nenoroci 1 A face pe cineva să ajungă nenorocit (1). 2 A provoca cuiva o mare suferință. 3-4 A (se) distruge.
- NENOROCÍ, nenorocesc, IV. și A face pe cineva nenorocit sau a deveni nenorocit, a(-și) pricinui un mare rău, o mare suferință, un mare necaz; a(-și) distruge viața. – Din nenoroc.
- NENOROCÍ, nenorocesc, IV. A face pe cineva nenorocit, a aduce cuiva nefericire, a-i pricinui un rău mare, a-i strica, a-i nimici viața. Ai ascultat de sfaturile altora, de-ai nenorocit și căzăturile aieste de bătrîni. CREANGĂ, P. 88. Doamnele... m-ar nenoroci foarte mult, condamnîndu-mă... a nu mai putea admira grațiile lor. ALECSANDRI, O. P. 132. Am iubit, și acel întîi amor m-a nenorocit. NEGRUZZI, S. I 51.
- A NENOROCÍ ~ésc tranz. (persoane) A face să devină nenorocit. /Din nenoroc
- A SE NENOROCÍ mă ~ésc intranz. A-și pricinui un mare rău, un mare necaz. /Din nenoroc
- nenorocì v. a (se) face nenorocit.
- nenorocésc v. tr. Fac nenorocit: acest faliment a nenorocit multă lume.
- NENOROCÍ vb. 1. v. neferici. 2. v. distruge.
- NENOROCI 1. a neferici. (Te rog să nu-l ~.) 2. a (se) distruge, a (se) prăpădi, ( și ) a (se) ticăloși, a (se) ruina. (Băutura l-a ~.)