Sinonime prilejui

Cuvântul „prilejui” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• genera - a produce, a cauza, a declanșa, a naște, a crea, a isca, a face, a pricinui
• isca - a stârni, a provoca, a declanșa, a determina, a produce, a se ivi, a apărea, a naște
• cauza - a pricinui, a determina, a produce, a provoca, a genera, a isca
• dezlănțui - a (se) declanșa, a isca, a stârni, a porni, a pune în mișcare, a provoca, a determina, a genera
• determina - a cauza, a provoca, a pricinui, a isca, a naște, a produce, a fixa, a preciza, a hotărî
• stârni - a isca, a scorni, a zgândări, a agita, a hăitui, a provoca, a determina, a pricinui, a ațâța
• naște - a da viață, a da naștere, a face pui, a rodi, a prăsi, a cauza, a declanșa, a dezlănțui, a genera
• declanșa - a dezlănțui, a stârni, a isca
• scorni - a plăsmui, a inventa, a minți, a născoci, a broda, a ticlui, a urzi, a stârni, a isca
• nimereală - potrivire, potriveală, brodire, coincidență, concordanță, întâmplare, prilej, oportunitate, incidență
• deștepta - a trezi, a scula, a-și da seama, a realiza, a deveni conștient, a produce, a provoca, a stârni, a suscita
• sugera - a insufla, a inspira, a determina, a isca (o idee)
• ticlui - a aranja, a potrivi, a așeza, a născoci, a scorni, a minți
• izbucni - a erupe, a țâșni, a bufni, a răbufni, a exploda, a se declanșa, a se dezlănțui
• factor - cauză, mobil, condiție, determinant, poștaș

Dex prilejui

• prilejui 1 A permite. 2 A determina. 3 A constitui o ocazie favorabilă pentru ceva a ocaziona. 4 (Rar) A se ivi ocazia favorabilă. 5 A fi cauza a cauza, a pricinui, a produce, a provoca, (rar) a prileji (4), a pricinui. 6 (; oameni) A se nimeri.
• PRILEJUÍ, prilejuiesc, IV. A permite, a da ocazia, a îngădui să se facă, să se întâmple etc. ceva; a favoriza; a da naștere, a produce, a cauza, a pricinui, a prileji. ♦ A i se întâmpla cuiva ceva, a i se ivi o ocazie. – Prilej + -ui.
• PRILEJUÍ, prilejuiesc, IV. A da prilej la...; a cauza, a pricinui. Romanul care a prilejuit lovitura însă îl citise. AGÎRBICEANU, S. P. 247. ◊ (Și în forma prileji) A i se întîmpla. I se prileji aceeași nenorocire ce întîmpină vestitul biruitor de la Canne. HASDEU, I. V. 189. ♦ (Rar) A favoriza. Venise să vadă pe mîndrul fecior ce-l prilejise norocul. ȘEZ. IX 117. – Variantă: prilejí IV.
• A PRILEJUÍ ~iésc tranz. (sentimente, trăiri, acțiuni etc.) A face să se producă printr-un prilej. Mi s-a ~it o călătorie. /prilej + suf. ~ui
• prilejui ( 1 și 3 prilejuiesc, prilejuiască)
• PRILEJUÍ vb. 1. a îngădui, a permite. (Întâlnirea a ~ un util schimb de opinii.) 2. (rar) a ocaziona. (Această împrejurare a ~ întâlnirea lor.) 3. v. stârni.
• PRILEJUÍ vb. v. întâmpla, nimeri, potrivi.
• prilejui ÎNTÎMPLA. NIMERI. POTRIVI.

Sinonimul cuvântului prilejui

Testează-te!