Dicționar de sinonime
Sinonime pristăvire
Cuvântul „pristăvire” are următoarele sinonime:
pristăvire ( substantiv )
- decedare
- deces
- dispariție
- moarte
- pieire
- prăpădire
- răposare
- sfârșit
- stingere
- sucombare
Sinonime Apropiate
- moarte - deces, dispariție, stingere, pieire, răposare, extincție, sucombare, exitus, omor
- dispariție - pieire, stingere, moarte
- sfârșit - final, încheiere, terminare, capăt, stingere, moarte, deces
- mormânt - cavou, criptă, sepultură, moarte, deces, dispariție
- deces - moarte, dispariție, răposa re
- pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
- extincție - moarte, deces
- prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
- veșnic - etern, nemuritor, nesfârșit, perpetuu, sempitern, mereu, încontinuu, întruna, pururi
- finalizare - realizare, concretizare, fructificare, încheiere, sfârșit, terminare
- incomensurabil - nesfârșit, infinit, nemărginit
- infinit - nesfârșit, nelimitat, imens, nemăsurat, nețărmurit
- interminabil - nesfârșit, nemărginit, infinit, colosal
- înaintaș - precursor, predecesor, premergător
- încheiere - sfârșit, final, terminare, capăt, fine, concluzie
Dex pristăvire
- pristăvire , pres~ / : ~ri / pristăvi1] Încetare din viață moarte.
- PRISTĂVÍRE, pristăviri, Faptul de a se pristăvi; moarte. – pristăvi.
- PRISTĂVÍRE, pristăviri, (Învechit și arhaizant) Faptul de a se pristavi; moarte, deces. Hotărîrea împărătesei era lămurită. Să nu văduvească împăratul, după pristăvirea ei, ci să ia pe aceea la care se va potrivi condurul ei. ISPIRESCU, L. 307.
- pristăvire f. moarte: după pristăvirea împărătesei ISP.
- pristăvíre f. L. V. Moarte. V. prestavlenie.
- prăstivire pristăvire
- prestăvi pristăvi1
- prestăvire pristăvire
- pristazi pristăvi1
- pristăvi1 A muri1.
Sinonimul cuvântului pristăvire