Dicționar de sinonime

Sinonime răpit

Cuvântul „răpit” are următoarele sinonime:

râpit ( adjectiv )
  • abrupt
  • drept
  • perpendicular
  • pieptiș
  • pieziș
  • prăpăstios
  • priporos
  • râpos
  • vertical
răpit ( adjectiv )
  • jefuit
  • încântat
  • prădat
  • captivat
  • cucerit
  • fascinat
  • fermecat
  • sedus
  • subjugat
  • vrăjit


Sinonime Apropiate

  • captivant - sedus, cucerit, fermecat, fascinat, vrăjit
  • pieziș - oblic, strâmb, aplecat, înclinat, abrupt, prăpăstios, accidentat, râpos
  • vertical - drept, perpendicular, erect
  • fermecător - încântător, fascinant, seducător, cuceritor, ademenitor, captivant, delicios, frumos, charismatic
  • magic - vrăjit, fermecat, vrăjitoresc, misterios, ocult, miraculos, fermecător, fascinant, încântător
  • magie - vrajă, vrăjitorie, farmec, fermecătură, solomonie, încântare, euforie, fascinație
  • cuceritor - victorios, învingător, biruitor, ocupant, fermecător, încântător, seducător, captivant
  • extaziat - fermecat, sedus, încântat
  • șarmant - fermecător, încântător, agreabil, charismatic
  • fascinant - fermecător, încântător, captivant, charismatic
  • farmec - vrajă, magie, fermecătorie, vrăjitorie, descântec, desfătare, plăcere, voluptate, încântare
  • feeric - strălucitor, fermecător, scânteietor, minunat, încântător
  • îmbătător - încântător, seducător, fermecător
  • încântător - minunat, fermecător, admirabil, superb, magnific, strălucit, extraordinar, măreț, fascinant
  • oblu - drept, neted, plan, abrupt, povârnit

Dex răpit

  • răpit1 1-3 Răpire1 (1-2, 5).
  • răpit2, ~ă 1 (Rar; persoane) Luat cu forța și dus în altă parte. 2 ( obiecte, bani ) Însușit pe nedrept. 3 Jefuit. 4 Care jefuiește jefuitor. 5 Încântat. 6 Nestăpânit. 7 Copt înainte de vreme sau rămas necopt pripit.
  • RĂPÍT, -Ă, răpiți, -te, (Rar) Fermecat, încântat, vrăjit, captivat. – răpi.
  • RĂPÍT, -Ă, răpiți, -te, Încîntat, fermecat, vrăjit. Bătrînul Socoleanu, doborît sub grindina laudelor... se lăsase pe un scaun... amețit, răpit. NEGRUZZI, S. I 6.
  • răpit a. 1. luat cu forța; 2. fig. transportat de bucurie, de extaz.
  • răpít, -ă adj. Luat cu forța. Fig. (după fr. ravi). Încîntat, extaziat.
  • răpi1 A merge (sau a veni, a fugi) în ~ (sau în ~le ăle mari) A merge repede.
  • răpi2 1 A lua cu forța și a duce cu sine a fura (15). 2 (; subiectul este „moartea”) A curma firul vieții. 3 (; cu complementul „viața”, „sufletul”, „zilele”) A distruge (4). 4 (; cu complementul „viața”, „sufletul”, „zilele”) A ucide. 5 ( un bun material) A-și însuși pe nedrept a jefui, a răpști (5). 6 ( o țară, un teritoriu ) A lua în stăpânire cu forța armată a cuceri (6), a ocupa. 7 A câștiga (prin luptă, prin stăruință). 8 A râvni. 9 A lipsi pe cineva (prin abuz) de ceea ce are la dispoziție. 10 A lua cuiva ceea ce i se cuvine. 11 A lua cuiva ceea ce îi este necesar. 12 A percepe ceva cu mare atenție și interes. 13 A scoate (pe cineva sau ceva) din locul unde se află (pentru a salva). 14 A se înălța. 15 A încânta. 16-17 A se năpusti. 18-19 A (se) coace înainte de vreme.


Sinonimul cuvântului răpit

Sinonimul cuvântului răpit


Testează-te!