Sinonime rătăci

Cuvântul „rătăci” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• cutreiera - a colinda, a umbla, a străbate, a parcurge, a merge, a peregrina, a hoinări, a vagabonda
• peregrina - a cutreiera, a colinda, a călători, a umbla, a hoinări
• vagabonda - a hoinări, a umbla de colo-colo, a rătăci
• greși - a se înșela, a da greș, a confunda, a încurca, a sminti, a rătăci, a păcătui, a călca legea
• hoinări - a vagabonda, a rătăci, a colinda
• împrăștia - a răsfira, a dispersa, a răspândi, a pulveriza, a risipi, a răzleți, a vântura, a spulbera, a difuza
• cuibări - a se aciua, a se oploși, a se pripăși
• presăra - a împrăștia, a răsfira, a risipi, a răspândi, a difuza
• propaga - a difuza, a răspândi, a împrăștia, a risipi, a iradia, a propovădui, a extinde, a transmite, a semăna
• răspândit - împrăștiat, difuzat, întins, risipit, cunoscut, generalizat, reputat
• răzleți - a împrăștia, a dispersa, a despărți, a separa, a răzni
• irosi - a risipi, a prăpădi, a cheltui, a face praf, a părădui, a stinge, a nimici, a împrăștia
• înnebuni - a se sminti, a se țicni, a-și pierde mințile, a căpia, a se scrânti
• oploși - a se pripăși, a se aciua
• colinda - a cutreiera, a străbate, a vântura, a hoinări

Dex rătăci

• rătăci 1-2 A pierde drumul a răsări2 (1). 3-4 A greși direcția. 5 A umbla de ici-colo căutând drumul, încercând să ajungă la țintă. 6 ( „de”) A se pierde de cineva. 7 A împrăștia. 8 A umbla umbla dintr-un loc în altul fără țintă a hoinări. 9 A străbate un ținut în lung și în lat, neavând o așezare statornică a pribegi. 10 A se așeza într-un loc străin a se pripăși. 11 A se abate din drum. 12 A pierde ceva, nemaiștiind în ce loc a fost pus. 13 A nu ști unde se găsește cineva. 14-15 A ajunge într-un loc unde nu se aștepta nimeni să se găsească. 16 A se abate de la o normă (religioasă) a păcătui. 17 A comite o eroare. 18 A-și pierde controlul, judecata a se zăpăci. 19 A-și pierde mințile. 20 A scoate (pe cineva) din minți. 21 (; privire) A se muta dintr-un punct în altul, exprimând nedumerire, nesiguranță 22 (; privire) A se fixa în gol.
• RĂTĂCÍ, rătăcesc, IV. 1. A greși drumul, direcția, a nu mai ști unde se află. ♦ A se pierde de cineva; a se răzleți. ♦ A umbla de ici-colo căutând drumul, încercând să iasă la liman, să se orienteze, să ajungă la țintă. 2. A pribegi, a hoinări, a colinda. ♦ A se așeza într-un loc străin; a se aciua, a se pripăși. 3. A nu mai ști unde a fost pus sau unde se găsește cineva sau ceva; a pierde. ♦ A ajunge, a se afla într-un loc unde nu se aștepta nimeni să se afle. – *erraticire (= *erraticare < erraticus).

Sinonimul cuvântului rătăci

Testează-te!