Dicționar de sinonime
Sinonime hoinări
Cuvântul „hoinări” are următoarele sinonime:
hoinări ( verb )
- a vagabonda
- a rătăci
- a colinda
Alte sinonime:
- a nemernici
- a tălălăi
- a budușlui
- a lăinici
- a techerghi
- a hăimăni
- a ștrengări
- a pribegi
- a bădădăi
- a horhăi
- a cutreiera
- a peregrina
- a umbla
- a flana
- a bate drumurile
- a umbla gură-cască
- a număra pietrele
- a umbla brambura
- a umbla haihui
- a umbla teleleu-tănase
- a merge aiurea
- a umbla huciu-marginea
- a umbla de frunza lelii
Sinonime Apropiate
- vagabonda - a hoinări, a umbla de colo-colo, a rătăci
- cutreiera - a colinda, a umbla, a străbate, a parcurge, a merge, a peregrina, a hoinări, a vagabonda
- peregrina - a cutreiera, a colinda, a călători, a umbla, a hoinări
- colinda - a cutreiera, a străbate, a vântura, a hoinări
- răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
- vagabond - hoinar, rătăcitor, nestatornic, derbedeu, haimana
- greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
- greși - a se înșela, a da greș, a confunda, a încurca, a sminti, a rătăci, a păcătui, a călca legea
- hoinar - vagabond, haimana, plimbăreț, rătăcitor, pribeag, pierde-vară
- delir - aiurare, rătăcire, halucinație, tulburare mintală, exaltare, extaz, frenezie
- erezie - eres, superstiție, eroare, rătăcire, greșeală, păcat
- duce - a purta, a căra, a transporta, a conduce, a călăuzi, a îndrepta, a ghida, a merge, a se mișca
Dex hoinări
- hoinări A călători mult și fără țintă.
- HOINĂRÍ, hoinăresc, IV. A umbla, a călători mult și fără țintă, fără rost. – Din hoinar.
- HOINĂRÍ, hoinăresc, IV. A umbla, a călători mult și fără țintă, fără căpătâi. – Din hoinar.
- HOINĂRÍ, hoinăresc, IV. A umbla hoinar, a bate drumurile, a călători fără țintă; a vagabonda. Poți uita o stradă-n care... ai hoinărit sub tei cîndva. CASSIAN, H. 24. Ar fi vrut ca toată noaptea să umble hoinărind pe străzi singuratece. ARDELEANU, D. 167. Să-ți faci și tu rost aici, ca toți megiașii, nu mai hoinări prin a lume. ISPIRESCU, L. 231. ♦ (Rar, complementul indică un loc, o regiune) A cutreiera. Veverița pleacă creangă lîngă creangă și hoinărește, ca o deșucheată, pădurea întreagă. GÎRLEANU, L. 18.
- A HOINĂRÍ ~ésc intranz. 1) A fi hoinar; a rătăci; a vagabonda. 2) fig. fam. A umbla mult și fără rost (ca un hoinar); a rătăci; a vagabonda. /Din hoinar
- hoinărì v. a bate pădurile, a umbla fără căpâtâiu.
- oinări hoinări
- hoĭnărésc v. intr. (d. hoĭnar). Umblu cranga.
- HOINĂRÍ vb. 1. a vagabonda, (înv. și reg.) a nemernici, (reg.) a tălălăi, (prin Transilv.) a budușlui, (Mold.) a lăinici, (Transilv.) a techerghi, (înv.) a hăimăni, a ștrengări. (Toată ziua ~.) 2. a pribegi, a rătăci, a vagabonda, (prin Mold.) a bădădăi, a horhăi. (~ din loc în loc.) 3. a colinda, a cutreiera, a peregrina, a rătăci, a umbla, a vagabonda, (livr.) a flana. (Pe unde n-a ~?)