Dicționar de sinonime

Sinonime hoinări

Cuvântul „hoinări” are următoarele sinonime:

hoinări ( verb )
  • a vagabonda
  • a rătăci
  • a colinda
Alte sinonime:
  • a nemernici
  • a tălălăi
  • a budușlui
  • a lăinici
  • a techerghi
  • a hăimăni
  • a ștrengări
  • a pribegi
  • a bădădăi
  • a horhăi
  • a cutreiera
  • a peregrina
  • a umbla
  • a flana
  • a bate drumurile
  • a umbla gură-cască
  • a număra pietrele
  • a umbla brambura
  • a umbla haihui
  • a umbla teleleu-tănase
  • a merge aiurea
  • a umbla huciu-marginea
  • a umbla de frunza lelii


Sinonime Apropiate

  • vagabonda - a hoinări, a umbla de colo-colo, a rătăci
  • cutreiera - a colinda, a umbla, a străbate, a parcurge, a merge, a peregrina, a hoinări, a vagabonda
  • peregrina - a cutreiera, a colinda, a călători, a umbla, a hoinări
  • colinda - a cutreiera, a străbate, a vântura, a hoinări
  • răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
  • vagabond - hoinar, rătăcitor, nestatornic, derbedeu, haimana
  • greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
  • greși - a se înșela, a da greș, a confunda, a încurca, a sminti, a rătăci, a păcătui, a călca legea
  • hoinar - vagabond, haimana, plimbăreț, rătăcitor, pribeag, pierde-vară
  • delir - aiurare, rătăcire, halucinație, tulburare mintală, exaltare, extaz, frenezie
  • erezie - eres, superstiție, eroare, rătăcire, greșeală, păcat
  • duce - a purta, a căra, a transporta, a conduce, a călăuzi, a îndrepta, a ghida, a merge, a se mișca

Dex hoinări

  • hoinări A călători mult și fără țintă.
  • HOINĂRÍ, hoinăresc, IV. A umbla, a călători mult și fără țintă, fără rost. – Din hoinar.
  • HOINĂRÍ, hoinăresc, IV. A umbla, a călători mult și fără țintă, fără căpătâi. – Din hoinar.
  • HOINĂRÍ, hoinăresc, IV. A umbla hoinar, a bate drumurile, a călători fără țintă; a vagabonda. Poți uita o stradă-n care... ai hoinărit sub tei cîndva. CASSIAN, H. 24. Ar fi vrut ca toată noaptea să umble hoinărind pe străzi singuratece. ARDELEANU, D. 167. Să-ți faci și tu rost aici, ca toți megiașii, nu mai hoinări prin a lume. ISPIRESCU, L. 231. ♦ (Rar, complementul indică un loc, o regiune) A cutreiera. Veverița pleacă creangă lîngă creangă și hoinărește, ca o deșucheată, pădurea întreagă. GÎRLEANU, L. 18.
  • A HOINĂRÍ ~ésc intranz. 1) A fi hoinar; a rătăci; a vagabonda. 2) fig. fam. A umbla mult și fără rost (ca un hoinar); a rătăci; a vagabonda. /Din hoinar
  • hoinărì v. a bate pădurile, a umbla fără căpâtâiu.
  • oinări hoinări
  • hoĭnărésc v. intr. (d. hoĭnar). Umblu cranga.
  • HOINĂRÍ vb. 1. a vagabonda, (înv. și reg.) a nemernici, (reg.) a tălălăi, (prin Transilv.) a budușlui, (Mold.) a lăinici, (Transilv.) a techerghi, (înv.) a hăimăni, a ștrengări. (Toată ziua ~.) 2. a pribegi, a rătăci, a vagabonda, (prin Mold.) a bădădăi, a horhăi. (~ din loc în loc.) 3. a colinda, a cutreiera, a peregrina, a rătăci, a umbla, a vagabonda, (livr.) a flana. (Pe unde n-a ~?)


Sinonimul cuvântului hoinări

Sinonimul cuvântului hoinări


Testează-te!