Sinonime răzbici

Cuvântul „răzbici” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• perfora - a găuri, a străpunge, a sfredeli, a composta
• găuri - a perfora, a străpunge, a sparge, a sfredeli, a borteli, a (se) rupe, a (se) uza, a (se) zdrențui, a se caria
• străpunge - a perfora, a găuri, a sparge, a pătrunde, a penetra, a străbate
• scobi - a găuri, a ciopli, a săpa, a grava, a evacua
• composta - a perfora, a găuri
• săgeta - a străpunge, a înjunghia, a împunge, a înțepa, a ironiza
• scorbură - cavitate, scobitură, adâncitură
• scormoni - a scotoci, a cotrobăi, a răvăși, a căuta, a cerceta, a scurma, a zgândări, a râcâi, a scobi
• văgăună - adâncitură, râpă, scobitură
• făcăleț - retevei
• gaură - orificiu, bortă, cavitate, cavernă, scobitură
• găvan - scobitură, adâncitură, cavitate, gaură, strachină, blid, borcan, chisea, delușor
• găunos - scorburos, scobit, deșert, gol, sec, spart
• groapă - scobitură, adâncitură, bortă, mormânt, râpă, surpătură, scufundătură
• nut - uluc, canelură, șanț, scobitură

Dex răzbici

• răzbici1 1 Țăruș cu care se fac găuri în pământ când se seamănă porumbul sau fasolea. 2 Bețișor sau cui cu care se scoate un lemn sau un cui înțepenit într-o gaură. 3 Bețișor cu care se împinge dopul la pușca de soc. 4 Retevei (1). 5 Bucată de lemn cu care se răsucește funia sau lanțul trecut peste o sarcină (de fân, de lemn ) ceatlău (3). 6 Unealtă de dogărie care servește la așezarea cercurilor pe butoaie ciochie (1).
• răzbici2 1 A perfora. 2 A scoate ceva bătând cu răzbiciul (2). 3 A strânge cu ceatlăul a cetlui (1).
• RĂZBÍCI1, răzbice, Bețișor sau cui cu care se scoate un lemn sau un cui înțepenit într-o gaură. – Răzbi + -ici.
• RĂZBICÍ2, răzbicesc, IV. A găuri, a perfora. ♦ A scoate ceva bătând. – Din răzbici1.
• RĂZBICÍ2, răzbicesc, IV. (Regional) A găuri, a perfora. Am răzbicit lemnul cu sfredelul. La CADE. ♦ A scoate (ceva) bătînd. Cînd vrei să scoți un cui de lemn înțepenit într-o gaură, atunci faci un alt cui mai subțire puțin... și cu el răzbicești, dai în el, ca să scoți pe cel înțepenit. I. CR. VI 153.
• RĂZBÍCI1, răzbice, (Regional) Bețișor sau cui cu care se scoate un lemn sau un cui înțepenit într-o gaură.
• răzbícĭ n., pl. e (d. răzbesc). Olt. Priboĭ, cuĭ de oțel cu care se găuresc cercurile, se împing afară cuĭele bătute ș. a. Varga pușcociĭ.
• rezbici răzbici1
• RĂZBICÍ vb. v. găuri, perfora, scobi, sfredeli, străpunge.
• RĂZBÍCI s. v. retevei, scurtătură.

Sinonimul cuvântului răzbici

Testează-te!