Sinonime refeca

Cuvântul „refeca” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• promptitudine - rapiditate, operativitate, repeziciune
• sălbăticie - barbarie, cruzime, brutalitate, primitivism, pustiu, paragină
• sclavaj - robie, captivitate, mizerie, oprimare
• subiectivism - părtinire, personalizare, subiectivitate
• subiectivitate - subiectivism
• tiv - tivitură, chenar, bordură
• travaliu - muncă, efort, activitate, strădanie
• treabă - ocupație, activitate, îndeletnicire, preocupare, ispravă, lucru, faptă, muncă, problemă
• valoare - preț, calitate, însușire, merit, eficacitate, capacitate, rentabilitate, productivitate, sens
• fecunditate - rodnicie, prolificitate, fertilitate, productivitate
• îndura - a suferi, a răbda, a suporta, a pătimi, a trage, a se milostivi, a binevoi, a consimți, a accepta
• inerție - imobilitate, inactivitate, apatie, lene, indolență
• îndurare - milă, iertare, milostivire
• întuneric - întunecime, noapte, beznă, obscuritate, tenebre, incultură, primitivism, ignoranță
• militant - combatant, activist, propagator

Dex refeca

• refeca 1 A coase cu refec (3). 2 A tivi. 3 A mustra aspru pe cineva. 4 A detașa cu ferăstrăul marginile ieșite ale scândurilor brute, pentru a obține scânduri paralelipipedice.
• REFECÁ, reféc, I. 1. A coase un refec. 2. A detașa cu fierăstrăul marginile teșite ale scândurilor brute, pentru a obține scânduri paralelipipedice. – refricare.
• REFECÁ, reféc, I. 1. A coase un refec. 2. A detașa cu ferăstrăul marginile teșite ale scândurilor brute, pentru a obține scânduri paralelipipedice. – refricare.
• REFECÁ, reféc, I. 1. (Cu privire la o stofă, o pînză etc.) A coase cu refec, a tivi. Cămașa de borangic subțire și refecată cu bibiluri. FILIMON, C. 151. 2. A detașa cu ferăstrăul marginile teșite ale scîndurilor brute pentru a obține scînduri paralelipipedice.
• A REFECÁ reféc tranz. (obiecte confecționate din materiale textile) A înzestra cu un refec; a tivi. /cf. lat. reficare
• refecà v. a coase un refec. .
• 2) reféc, a á v. tr. (poate din maĭ vechĭu răfrec, din *refrec. – Se conj. ca frec). Sud. Dupăcesc, înduplec, îndoĭ marginea pînzeĭ, peliĭ, hîrtiiĭ ș. a.: (un Jidan) cu pleoapele refecate (ChN. I, 56), un negru cu buzele groase și refecate (201), venea cu ochiĭ refecațĭ de la cîrcĭumă.
• REFECÁ vb. v. tivi.
• refeca TIVI.

Sinonimul cuvântului refeca

Testează-te!