Dicționar de sinonime

Sinonime ruinat

Cuvântul „ruinat” are următoarele sinonime:

ruinat ( adjectiv )
  • distrus
  • dărăpănat
  • degradat
  • măcinat
  • părăginit
  • prăpădit
  • stricat
  • părăduit
  • răntuit
  • sărăcit
  • scăpătat
  • stins
  • decavat
  • căzut în ruină
  • demolat
  • delabrat
  • deteriorat
  • devastat


Sinonime Apropiate

  • părăginit - dărăpănat, ruinat, părăduit, degradat
  • decăzut - corupt, stricat, imoral, degradat, declasat, ruinat
  • părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
  • uzat - deteriorat, degradat, tocit, învechit, consumat, epuizat, slăbit, obosit
  • falimentar - insolvabil, ruinat, distrus, compromis, ineficace, ruinător, degradant
  • falit - insolvabil, mofluz, scăpătat, ruinat
  • impracticabil - defect, stricat, degradat, desfundat, rău
  • imund - murdar, jegos, impur, dezgustător, degradat, ruinat, oribil
  • irecuperabil - pierdut, distrus, desființat, prăpădit
  • distrugător - nimicitor, devastator, dezastruos, pustiitor, ruinător
  • distrus - nimicit, ruinat, dărâmat, desființat, spulberat, năruit, epuizat, doborât, zdrobit
  • prescris - stins, anulat, suspendat (juridic)
  • prizărit - debil, slab, pipernicit, prăpădit
  • rănced - alterat, stricat, descompus
  • remarcabil - admirabil, excelent, deosebit, însemnat, minunat, proeminent, distins, valoros

Dex ruinat

  • ruinat, ~ă 1 Transformat în ruină (1) dărăpănat (1), năruit, rântuit. 2 Sărăcit.
  • RUINÁT, -Ă, ruinați, -te, 1. Căzut în ruină; dărăpănat. 2. Care și-a pierdut averea; sărăcit, scăpătat. – ruina.
  • RUINÁT, -Ă, ruinați, -te, 1. (Despre o clădire, o construcție etc.) Căzut în ruină; dărăpănat, năruit, surpat. Un fior ușor trecea printre zidurile ruinate. SADOVEANU, O. VII 195. Pe Neajlov, de la vale de satul Crevedia, s-a găsit o zidire ruinată. BĂLCESCU, O. I 31. Ruinata cetățuie ce acopere cel munte Și de unde pe cîmpie ochiul vede lucruri multe. ȘEZ. XVIII 9. 2. (Despre persoane) Care și-a pierdut bunăstarea sau sănătatea; sărăcit, scăpătat. Era prevenit că intră într-o casă de om ruinat. C. PETRESCU, C. V. 74. Am trebuință să găsesc mijloace d-a trăi și încă d-a face bani, căci sînt ruinat. BĂLCESCU, la GHICA, A. 547.
  • ruinat a. 1. care e în ruine; 2. fig. care și-a pierdut averea, puterile.
  • *ruinát, -ă adj. (d. ruinez; fr. ruiné). Căzut în ruină, dărămat, prăbușit: cetățuĭe ruinată. Fig. Care și-a perdut averea: un negustor ruinat.
  • ruina 1-2 A (se) preface în mină (1) a (se) dărăpăna (1), a (se) degrada (17), a (se) nărui. 3 A strica. 4 A distruge (6) (sănătatea). 5 A decădea sufletește. 6-7 A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă averea a (se) sărăci, a (se) distruge (7).


Sinonimul cuvântului ruinat

Sinonimul cuvântului ruinat


Testează-te!