Dicționar de sinonime
Sinonime sâcâi
Cuvântul „sâcâi” are următoarele sinonime:
sâcâi ( verb )
- enerva
- șicana
- cicăli
- a agasa
- a enerva
- a indispune
- a irita
- a necăji
- a plictisi
- a supăra
- a tracasa
- a ciudi
- a zădărî
- a zăhătui
- a chihăi
- a zăgălui
- a zăhăi
- a scârbi
- a ardeia
- a scociorî
- a șicana
- a străgăni
- a molesta
- a bodogăni
- a cicăli
- a dăscăli
- a boscorodi
- a dondăni
- a prociti
- a sucăli
- a ciocmăni
- a morcoti
- a tocăni
- a tolocăni
- a cihăi
- a cincăi
- a moronci
- a bârâi
- a bâzâi
- a bombăni
- a socri
- a ciocăni
- a cârâi
- a pisa
- a pisălogi
- a toca
- a bate la cap
- a nu lăsa în pace
Sinonime Apropiate
- cicăli - a pisălogi, a bate la cap, a sâcâi, a plictisi, a bârâi, a dăscăli
- enerva - a indispune, a agasa, a irita, a înfuria, a supăra, a ațâța, a întărâta, a tracasa, a călca pe nervi
- pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
- tracasa - a hărțui, a sâcâi, a plictisi, a indispune, a enerva
- indispune - a supăra, a mâhni, a enerva, a irita, a plictisi, a înfuria
- necăji - a supăra, a indispune, a amărî, a mâhni, a întrista, a face sânge rău, a șicana, a sâcâi, a tachina
- agasa - a deranja, a enerva, a indispune, a supăra, a înfuria, a plictisi
- șicana - a sâcâi, a plictisi, a deranja, a indispune, a face mizerii
- șifona - a boți, a mototoli, a deforma, a se supăra, a se enerva, a se necăji, a se indispune
- hărțui - a necăji, a cicăli, a întărâta, a sâcâi, a tachina, a zădărî, a asmuți, a suci, a răsuci
- irita - a indispune, a enerva, a înfuria, a supăra, a inflama
- obositor - istovitor, epuizant, copleșitor, plictisitor, enervant, sâcâitor, agasant
- enervant - iritant, agasat, sâcâitor
- tachina - a sâcâi, a necăji, a indispune, a plictisi
- intoxica - a otrăvi, a periclita, a agasa, a plictisi, a indispune
Dex sâcâi
- SÂCÂÍ, sấcâi, IV. 1. A nu lăsa pe cineva în pace, a-l necăji întruna; a bate la cap, a enerva, a agasa; a cicăli. 2. (Rar) A se mișca mereu încoace și încolo; a se fățâi. – Sâc + -ăi.
- SÂCÂÍ, sâcâi, IV. 1. A nu lăsa pe cineva în pace, a-l necăji întruna; a bate la cap, a enerva, a agasa; a cicăli. 2. (Rar) A se mișca mereu încoace și încolo; a se fâțâi. – Sâc + -âi.
- A SÂCÂÍ sâcâi tranz. (persoane) A nu lăsa în pace, deranjând mereu; a bate la cap. /<turc. sik
- A SE SÂCÂÍ mă sâcâi intranz. rar A nu avea astâmpăr; a se suci; a se fâțâi. /<turc. sik