Dicționar de sinonime
Sinonime scăpărătoare
Cuvântul „scăpărătoare” are următoarele sinonime:
scăpărătoare ( substantiv )
- scăpărământ
- scăpărar
- scăpărătură
- brichetă
- chibrit
- cocoș
- cremene
- amnar
- iască
Sinonime Apropiate
- pintenat - cocoș
- gârbov - încovoiat, cocoșat, ghebos, gârbovit, cocârjat, curbat
- ghebos - cocoșat, gheboșat, gârbov, gârbovit, încovoiat
- hulă - ocară, condamnare, defăimare, critică, calomnie
- barză - cocostârc, stârc
- blam - înfierare, dezaprobare, reaprobare, vestejire, condamnare
- cocârja - a se cocoșa, a se îndoi, a se gheboșa, a se gârbovi
- cuarț - cremene, beică, bicaș
- cucurigu - cocoș, galerie, mansardă
- curba - a arcui, a încovoia, a îndoi, a apleca, a înclina, a (se) cocoșa, a (se) frânge, a (se) strâmba
- oprobiu - reprobare, dezaprobare, condamnare, dispreț, rușine
- vivat! - ura!, trăiască!, noroc!
Dex scăpărătoare
- SCĂPĂRĂTOÁRE, scăpărători, (Mai ales la ) Obiecte (cremene, amnar etc.) care servesc la producerea de scîntei. Atunci trase, înfrigurat, din brîu scăpărătorile, bătu cu amnarul în cremene ș-aprinse un fir de iască. SADOVEANU, O. A. II 163. Na, c-am stins focul și am uitat să-mi aprind luleaua. Dar las’ că am scăpărători. CREANGĂ, P. 132. ♦ (Regional) Chibrituri.
- SCĂPĂRĂTOÁRE ~óri f. Bucată de oțel, care, lovită de cremene, produce scântei; amnar. /a scăpăra + suf. ~ătoare
- scăpărătoáre f., pl. orĭ (d. scapăr). Instrument de scăpărat, de dat foc (cum e cocoșu puștiĭ): pune plumbiĭ supt scăpărătoare (Cjb.). Pl. Amnaru, cremenea și ĭasca (saŭ aprinzătoarea modernă cu benzină orĭ fără benzină).
- SCĂPĂRĂTÓR, -OÁRE, scăpărători, -oare, , 1. Care scapără; scânteietor, sclipitor. ♦ Extrem de inteligent, dotat cu o inteligență vie. 2. Obiect (cremene, amnar, iască etc.) cu care se scapără pentru a produce scântei. ♦ Chibrit. – Scăpăra + -ător.
- SCĂPĂRĂTÓR, -OÁRE, scăpărători, -oare, Scînteietor, strălucitor, sclipitor. Căpitanul era om bine legat, smolit, cu ochii scăpărători. SADOVEANU, O. VI 205. ◊ Cînd s-a întors, era alt om. Aceeași inteligență scăpărătoare, aceeași vervă seducătoare, dar cu totul alt mod de a gîndi. VLAHUȚĂ, O. A. 470.
- SCĂPĂRĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și fig. Care scapără; scânteietor. /a scăpăra + suf. ~ător
- scăpărători f. pl. unealtă de scăpărat: amnarul, cremenea și iasca fac scăpărătorile.
Sinonimul cuvântului scăpărătoare