Dicționar de sinonime

Sinonime scorțar

Cuvântul „scorțar” are următoarele sinonime:

scorțar ( substantiv )
  • scorțăraș
  • scorțărel
  • cojaiță
  • cojar
  • cojoaică
  • pasăre-mânuitoare
  • bocănitoare
  • cățărătoare
  • ciocârleț
  • țiclău
  • țiclete
  • țoi
  • ciocănitoare-mică
  • țiclean


Sinonime Apropiate

  • harnic - muncitor, activ, sârguincios, vrednic, destoinic, asiduu, zelos, silitor, neobosit
  • hărnicie - sârguință, râvnă, zel, vrednicie, silință, asiduitate, diligență, destoinicie
  • hârdău - butoi
  • înzestrat - dotat, talentat, capabil, destoinic, pregătit, valoros, bun
  • mlădiță - lăstar, mladă, vlăstar, altoi, odraslă, urmaș, copil
  • motan - pisoi, cotoi, mâț, mâțoc
  • neodihnit - activ, neobosit, infatigabil, neistovit, neostoit
  • abil - iscusit, dibaci, îndemânatic, priceput, destoinic, isteț, șiret, viclean, șmecher
  • balercă - butoiaș
  • bate - a lovi, a pălmui, a brutaliza, a maltrata, a altoi, a croi, a scărmăna, a îmblăti, a izbi
  • bărbătesc - viguros, destoinic, tare, viril, masculin, puternic, curajos, îndrăzneț, cutezător
  • bute - butoi, poloboc, saca, buriu
  • capabil - priceput, competent, destoinic, avizat, apt
  • cinzeacă - țoi, ciocan, păhărel
  • competență - autoritate, calitate, drept, cădere, destoinicie, capacitate, vrednicie, pricepere

Dex scorțar

  • SCORȚÁR, (1, 2) scorțari, , (3) scorțare, 1. Pasăre migratoare insectivoră mică cu gâtul alb, cu spinarea cenușie, cu pântecele galben, cu ciocul drept, tare și ascuțit și cu coada scurtă și retezată (Sitta europaea). 2. Scorțărel. 3. Covor (țărănesc); scoarță. – Scoarță + -ar.
  • SCORȚÁR2, scorțare, (Regional) Scoarță, covor. Mai în jos de Rusalim Este-un pat Mîndru lucrat... Da-ntr-însul ce-i așternut? Scorțar verde mohorît, Slobozit pînă-n pămînt. PAMFILE, CR. 52. C-am umplut carul ist mare De perini și de scorțare. MARIAN, NU. 569.
  • SCORȚÁR1, scorțari, (Și în forma scorțar-mare) Pasăre mică cu gîtul alb, cu pieptul și abdomenul gălbui, care se hrănește cu semințe sau cu insecte de sub scoarța copacilor (Sitta europaea); țoi, țiglete.
  • SCORȚÁR ~i m. Pasăre migratoare, insectivoră, de talie mică, cu ciocul în formă de sabie, cu gâtul alb și cu pântecele galben; țiclete. /scoarță + suf. ~ar
  • scorțar m. Zool. Tr. ciocârleț (își caută nutrețul sub scoarța arborilor).
  • scorțár m. (d. scoarță, fiind că-șĭ caută hrana cĭocănind scoarța copacilor). Trans. Cĭocîrleț. S.n., pl. e. Nord. Scoarță, țol.
  • cĭocîrléț m. (rudă cu cĭocîrlan). Cĭocănitoare saŭ un fel de cĭocănitoare (sitta caesia). – În Trans. scorțar.
  • SCORȚÁR s. (ORNIT.) 1. (Certhia familiaris) scorțăraș, scorțărel, (reg.) cojaiță, cojar, cojoaică, pasăre-mânuitoare. 2. (Sitta europaea caesia) (reg.) bocănitoare, cățărătoare, ciocârleț, țiclău, țiclete, țoi, ciocănitoare-mică.
  • SCORȚÁR s. v. țiclean.
  • scorțar ȚICLEAN.


Sinonimul cuvântului scorțar

Sinonimul cuvântului scorțar


Testează-te!