Dicționar de sinonime

Sinonime competență

Cuvântul „competență” are următoarele sinonime:

competență ( substantiv )
  1. autoritate, calitate, drept, cădere
  2. destoinicie, capacitate, vrednicie, pricepere
Alte sinonime:
  • pregătire
  • seriozitate
  • valoare
  • hărnicie
  • practică
  • volnicie
  • îndreptățire
  • atribuție


Sinonime Apropiate

  • drept - indemnizație, retribuție, competență, cădere, calitate, autoritate
  • incapacitate - neputință, nepricepere, incompetență
  • incompetență - nepricepere, incapacitate, nepregătire
  • capacitate - forță, tărie, putere, aptitudine, pricepere, capacitate, talent, valoare, calitate
  • prerogativă - atribuție, competență, drept, privilegiu
  • valoare - preț, calitate, însușire, merit, eficacitate, capacitate, rentabilitate, productivitate, sens
  • vârtute - însușire, calitate, proprietate, putere, tărie, vigoare, curaj, bărbăție, vrednicie
  • facultate - capacitate, calitate, însușire, aptitudine, institut, secție universitară
  • hărnicie - sârguință, râvnă, zel, vrednicie, silință, asiduitate, diligență, destoinicie
  • demnitate - onoare, autoritate, ținută, vrednicie, rang, ierarhie, treaptă, dregătorie
  • merit - valoare, vrednicie, prestanță, calitate, însușiri
  • pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
  • pravilă - lege, normă, îndreptar, cod
  • pravoslavnic - ortodox, dreptcredincios, creștin
  • prestigiu - considerație, faimă, autoritate, vază, reputație, strălucire

Dex competență

  • competență 1 Capacitate a cuiva de a se pronunța asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție. 2 Dreptul atribuit de lege unei autorități, unui funcționar de a exercita anumite atribuții. 3 A fi de ~ța cuiva A intra în atribuțiile cuiva. 4-5 A-și declina ~ța A se declara lipsit de autoritate (legală) sau fără pregătirea necesară pentru a judeca o chestiune sau a se pronunța într-o problemă.
  • COMPETÉNȚĂ, competențe, Capacitate a cuiva de a se pronunța asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoașteri adânci a problemei în discuție; capacitate a unei autorități, a unui funcționar etc. de a exercita anumite atribuții. ◊ A fi de competența cuiva = a intra în atribuțiile cuiva. A-și declina competența = a se declara lipsit de autoritate (legală) sau fără pregătirea necesară pentru a judeca o chestiune sau pentru a se pronunța într-o problemă. – Din compétence.
  • COMPETÉNȚĂ competință.
  • COMPETÉNȚĂ 1. Pricepere, cădere de a se pronunța asupra unei probleme, de a face ceva; capacitate a unei autorități, a unui funcționar etc. de a exercita anumite atribuții. ◊ A fi de competența cuiva = a intra în atribuțiile cuiva; a-și declina competența = a se declara fără autoritate sau fără pregătirea necesară pentru a se pronunța într-o problemă. 2. Particularitate a unui agent morfogenetic (apă, vânt, ghețar) de a deplasa elementele unei roci. .


Antonime competență

  • Competență ≠ incompetență


Sinonimul cuvântului competență

Sinonimul cuvântului competență


Testează-te!